Sf Ilie 2023, sau Sfântul aducător de ploi așa cum este acesta cunoscut în tradiția populară, este prăznuit de creștinii ortodocși în fiecare an pe data de 20 iulie, dată marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Tradiții și obiceiuri populare românești în ziua Sfântului Ilie.
Citește și: Superstiții de Sfântul Ilie. Ce nu ai voie să faci în această zi de sărbatoare
Pe ce dată pică Sf Ilie în 2023
Sfântul Ilie, unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în fiecare an la data de 20 iulie.
În credința populară, Sfântul Ilie apare ca cel ce stăpânește fulgerele și ploile. Ilie este redat în imaginația populară ca cel ce si-a ucis părintii la îndemnul diavolului. Își cere iertare pentru fapta săvârșită și primește de la Dumnezeu un car de foc si putere sa-i omoare pe diavoli.
Fulgerul este interpretat ca fiind semnul ca Ilie umbla cu carul de foc spre a-i pedepsi pe demoni, iar tunetul semnul ca a mai omorât un diavol.
Roțile carului au zimți si, mergând, sparg cerul, aducând ploaia.
Atât de pornit este Ilie în a se răzbuna pe diavoli, încât Dumnezeu, ca sa-l mai domolească, i-ar fi uscat bratul si piciorul stâng.
Citește și: Ghid complet valori glicemie. Valorile normale ale glicemiei
Oamenii se însemnează cu semnul sfintei cruci pe vreme de furtuna, ca nu cumva vreun necurat sa se ascundă prin preajma si sa fie fulgerați si ei odată cu diavolul. Superstiția spune că daca omul poartă în ziua de prăznuire a Sfântului Ilie, mâțișori de salcie, sfințiți la Florii, va fi ferit de fulgere, scrie creștinortodox.ro.
Tradiții și obiceuri în ziua de Sf Ilie
În mod tradițional, de Sfântul Ilie, se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.
De aceea este condiderat semn de mare noroc și belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană.
Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
Era dus la biserică și grâu, pentru a fi sfințit, și erau duse și ofrande din fructe și legume de sezon (mereu și pere unse cu miere, dovlecei sau porumb fiert).
De Sf Ilie, în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere, în timp ce în alte zone din țară se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma.
