Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla s-a născut în jurul anului 1650 în localitatea Vânători-Neamț din județul Neamț. Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a murit la începutul secolului al XVIII-lea.
Sfânta Teodora se trăgea dintr-o familie înstărită și nobilă, tatăl ei fiind armașul cetății Neamț, Ștefan Joldea, care era boier cu rang de comis. Sfânta Teodora a fost căsătorită printr-un aranjament al tatălui ei, fără să vrea acest lucru.
În timp ce soțul ei s-a retras la Mănăstirea Poiana Mărului, Sfânta Cuvioasă Teodora, care în momentul în care a luat calea călugăriei avea vârsta de aproape 30 de ani, s-a retras la Mănăstirea Vărzărești.
Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla: Viața Sfintei Teodora de la Sihla
Năvălirile străine o forțează pe Sfânta Cuvioasă Sihla să se retragă în Munții Buzăului. Potrivit unelor informații, Sfânta ar fi trecut și pe la Schitul rupestru Fundătura, acolo unde ar fi trăit circa 10 ani. Numele ei apare și într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului, de la Agatonul Nou.
Sfânta Cuvioasă Sihla merge ulterior la Mănăstirea Neamț, acolo unde este îndrumată spre Munții Neamțului, la schitul Sihăstria, care era atunci recent înființat, în anul 1655.
Având aprobarea starețului schitului, Sfânta Cuvioasă Sihla a urcat munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei, de unde și numele ei de Sfânt: Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. Cuvântul „sihlă” înseamnă pădure deasă de copaci tineri; hățiș. Marele nostru scriitor Calistrat Hogaș avea să descrie, la un secol distanță, Sihla astfel:„Dacă Sihla nu pășește dincolo de marginile firești, apoi are cel puțin însușirea de a atinge aproape culmea de asprime, singurătate și sălbăticie a celei mai puternice închipuiri”.
Teodora de la Sihla a locuit la început într-o chilie aflată sub stâncile Sihlei, pe care i-a cedat-o un sihastru bătrân. Potrivit informațiilor transmise prin viu grai, în vremea năvălirilor străine călugărițele refugiate au ajuns la chilia Sf. Cuvioase Teodora, iar aceasta le-a cedat chilia pentru a se muta într-o peșteră. La peștera respectivă era și mai greu de ajuns decât la chilie. În peștera respectiva Sfânta Cuvioasă Teodora ar fi stat în cea mai mare parte a timpului.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla: Moartea Sfintei Teodora de la Sihla
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a decedat în jurul anului 1700, la circa 50 de ani. Sfânta a decedat în peștera în care își petrecuse cea mai mare parte a vieții, iar trupul ei neînsuflețit a rămas în peștera respectivă.
Vestea morții Sfintei Teodora de la Sihla a ajuns și la soțul ei, care între timp se călugărise cu numele de Elefterie. Acesta a mers acolo și a locuit în ultimul deceniu al vieții sale la Sihla, aproape de locul de veci al soției sale.
Schitul Sihla a fost întemeiat în anul 1725, în memoria Sfintei Teodora de la Sihla.
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a rămas înmormântată în schitul Sihla până în anii 1828-1834, atunci când Principatele Române au ajuns sub ocupație rusească. Moaștele Sfintei Cuvioase Teodora au fost duse atunci la Lavra Pecerska din Kiev.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a proclamat canonizarea Cuvioasei Teodora de la Sihla la data de 20 iunie 1992. Ziua de prăznuire a Sfintei Teodora de la Sihla a fost stabilită în data de 7 august.
„Frumoasa Sfânta Teodora, legendara anahoretă a locurilor acestora, se înfățișa închipuirii mele ca o a doua Marie din Egipt, cu viața bântuită de aceleași nenorociri, tot ca și ea. Sfânta Teodora se lepădase, poate, de plăcerile îmbătătoare ale lumii acesteia, mulțumindu-se, în cele din urmă, cu crăpatura umedă a unei stânci, în locul palatelor aurite unde luxul și desfrâul domneau cu răsfățare...”, scria Calistrat Hogaș despre Sfânta Teodora de la Sihla în cunoscuta lui carte "Pe drumuri de munte".
Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
Iată o cunoscută rugăciune pentru Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, potrivit doxologia.ro:
"O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu, ai sporit. Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.
De aceea, și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni și te chemăm: roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!".
Citeste si: Schimbarea la Față a Domnului 2021: Tradiții și superstiții. Ce să NU faci în această zi de sărbătoare!
