Ziua Sfântului Nicolae este sărbătorită în fiecare an pe data de 6 decembrie, iar românii încă păstrează o parte dintre datinile și obiceiurile specifice acestei zile.
Cine este Sfântul Nicolae
Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale românilor.
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit în același an, pe data de 6 decembrie, atât de Biserica Ortodoxă cât și de către Biserica Catolică.
Ziua de 6 decembrie, este ziua care marchează începutul sărbătorilor de iarnă, dar și perioada în care se oferă cadouri celor dragi.
Sfântul Nicolae a fost episcop de Myra și a fost recunoscu ca Sfânt în secolul al XVI-lea. Acesta s-a născut pe vremea împăraților Dioclețian (284-305) şi Maximian (286-305) în cetatea Patara din Asia Mică, iar părinții săi au murit când acesta era încă copil.
Pentru că a îndrăznit să propovăduiască credința sa pentru Hristos, a fost prins de mai-marii păgâni ai cetății şi a fost aprig torturat.
Dar, cu venirea la putere a Sfântului Constantin cel Mare (306-337), ajuns împărat al romanilor, cei care erau închiși au fost eliberați, iar odată cu ei, a fost eliberat şi Sfântul Ierarh Nicolae.Sfântul Nicolae a murit în anul 345, iar moaștele sale au fost mutate în Bari, Italia, ca să nu cadă în mâinile păgânilor.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Obiceiuri și tradiții de Sfântul Nicolae în România
Copiii din România au fost învățați că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă ghetele, cizmele sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, iar copiii mai puțin cuminți găsesc şi câte o nuielușă.
În popor se spune că Sfântul Nicolae vine pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, astfel că unii copii îi lasă moșului apă și morcovi pentru calul acestuia.
Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.
În același timp, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognosticuri meteorologice, astfel, dacă la Sfântul Andrei se punea la încolțit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca acestea sa înflorească, dovada iertării greșelilor, după cum spune tradiția.
Tradiții de Sfântul Nicolae în alte țări
În Germania, pe lângă tradiționalele ghetuțe, copiii pregătesc din ajun o scrisoare în care își aștern toate dorințele şi câțiva morcovi pentru caii moșului. Se mai spune că Moș Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă aceștia nu au fost cuminți primesc nuielușe, cărbuni sau cartofi.
Copiii din Franța îi lasă moșului un pahar cu vin și morcovi pentru calul său, dar și puțin zahăr. Pe data de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Cei mici știu că Moș Nicolae vine călare pe un măgăruș, alături de Pere Fouettard (în traducere Moș Nuielușă), învesmântat în negru. Moș Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminți, altoindu-i cu o nuielușă.
În Olanda, moșul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminți, se tem de însoțitorul moșului, Zwarte Piet (Petru cel Negru), care îl ajută pe Moș Nicolae cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminți, dar dacă nu au fost cuminți acesta duce darurile înapoi în Spania.
Copiii din Italia așază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-şi notează dorințele, promițându-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni, iar a doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate.
Sursa: libertatea.ro
