Potrivit noii legi, pensionarii români din străinătate sunt obligați să trimită un formular de certificare a vieții către autoritățile române de două ori pe an- pe 31 martie și 30 septembrie. Acest certificat trebuie completat în fața unei autorități legale din țara de reședință și poate fi transmis prin poștă sau e-mail către Casele Teritoriale de Pensii din România.
În cazul în care acest formular nu ajunge la destinație la timp, plata pensiilor este suspendată începând cu luna următoare.
Ce se întâmplă cu pensionarii din străinătate
Deși pensionarii din țară nu sunt supuși acestei proceduri, pensionarii stabiliți în străinătate privesc această măsură cu seriozitate, întrucât ea vine ca o reacție a statului la fenomenul îngrijorător al încasării pensiilor pentru persoane decedate.
Doar în anul precedent, statul român a fost nevoit să recupereze sume semnificative, aproape 300.000 de lei, plătind pensii unor români care decedaseră în țări străine.
„ Ne pune pe drumuri mai mult şi nu e atât de simplu.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Pensiile ajung și la.. românii decedaţi
„Nu întotdeauna suntem notificaţi de către aparţinători, de către rudele persoanelor decedate, cu privire la faptul că au decedat”, a transmis Luiza Florescu, director Direcție Relații Internaționale.
„ Nu este la îndemâna cuiva să-l mai încarci cu un document care trebuie reînnoit şi retransmis, dar este o reglementare care trebuie să existe,” a mai spus și Luciana Cănilă președinte Federația pensionarilor din România.
Cu aproape 100.000 de pensionari români stabiliți în străinătate, cele mai mari comunități se regăsesc în Germania, Ungaria, Austria și Italia.
Aceștia devin astfel subiecți activi ai acestei legislații, fiind nevoiți să-și dovedească prezența în fața autorităților române, la intervale regulate, pentru a asigura corectitudinea și legalitatea plăților de pensii.
Cu toate că unii pot privi această măsură cu amuzament, pentru pensionarii stabiliți în străinătate, ea reprezintă o necesitate și un angajament continuu față de sistemul de pensii din țara lor natală.