Slănină. Mod de preparare
Bucățile de grăsime se împart în fâșii, în funcție de dimensiunea dorită, și se pun în saramură, fiind lăsate la macerat 2-3 săptămâni.
Saramura pentru slănină este rezultată prin frecarea și îngroparea grăsimii cu sare din belșug, în timp ce există zone unde se adaugă bucăți de usturoi și piper măcinat.
După ce timpul a trecut, slănina se scoate și se rade sarea excesivă, apoi se poate freca cu boia de ardei dulce sau iute sau se pune în afumători special construite pentru 2-3
Pentru ca slănina să nu fie grasă, se lasă cel puțin o lună. După care, aceasta se pune în cămări special aerisite de curenți de aer. Slănina este folosită fie ca atare, fie ca adaos la preparate culinare.
Citeste si: Adevarul despre jumari. Ce sunt jumarile si cat de sanatoase sunt
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Ce este slănina
Slănina este un preparat culinar tradițional în toată Europa de Est, în bună parte din Europa Centrală și în nordul Balcanilor. În mod tradițional, în Rusia, în Ucraina și în Polonia, slănina constă în special din grăsime de pe spatele porcului (grăsimea de pe burta porcului fiind rar utilizată pentru producerea slăninii), cu sau fără șoric.
Citeste si: Ciorbă de fasole. Cum să o prepari pentru a nu avea probleme la stomac
Citeste si: Ciorba radauteana traditionala: reteta originala
Citeste si: Pârjoale moldoveneşti, reţeta savuroasă din bunici
În toată regiunea în care este produsă, slănina este sărată (acest procedeu de conservare dându-i și numele în limbile din această parte a Europei slănină/slonina/slana/szalonna provin din limbile slave, solonýna în ucraineană și solonina în rusă fiind termeni generici pentru conservarea cărnurilor prin sărare).
În unele zone, slănina este aromatizată în diverse feluri (usturoiată, papricată, piperată etc.), dar procedeul de aromatizare cel mai des folosit este afumarea, potrivit wikipedia.org.
Cum se spune la slănina în diverse limbi
În limbile est-europene vorbite în zonele în care slănina este tradițională, denumirea produsului derivă din slava veche: ucraineană са́ло (salo), rusă са́ло (salo), belarusă са́ла (sala), maghiară szalonna, poloneză słonina, bulgară сланина (slanina) sau, mai rar, (salo), macedoneană сланина (slanina), română slănină, slană sau clisă (în Ardeal), slovenă, sârbocroată, cehă și slovacă: slanina, lituaniană: lašiniai. Slănina este numită soolapekk în estonă, ceea ce înseamnă „grăsime sărată”.
Slănină. Cum ne afectează sănătatea
Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, grăsimea de origine animală nu este recomandată pentru utilizare curentă, deoarece acizii grași din compoziția sa stimulează generarea excesivă de colesterol în organismul uman, ceea ce poate duce la boli cardiovasculare și moarte prematură.