Socant! De ce mor de foame milioane de copii. Nu este destula mancare?

Această problemă globală nu se datorează faptului că nu există suficientă mâncare, pentru că este destulă, însă în anumite regiuni ale lumii accesul la alimente este aproape imposibil.

Criza alimentelor din unele regiuni ale lumii se datorează deficiențelor lanțului de aprovizionare, ce includ depozitarea, transportul național/internațional, ambalarea, procesul de vămuire, urmărire și vizibilitate, scrie capital.ro

Mâncarea este adesea neatinsă și irosită, deoarece lanțurile de aprovizionare nu furnizează surplusurile fermierilor pe piețele locale sau regionale.

Citeste si: S-a nascut un copil cu doua capete si trei maini. Parintii sunt in soc: "Unul dintre capete era acoperit cu un prosop"

Citeste si: Sechestrata, legata in lanturi si infometata! Timp de 25 de ani nimeni nu a stiut de ea, pana cand au gasit-o intr-o stare inimaginabila

Acest lucru este comun în multe regiuni.

Aproximativ o treime din alimentele produse în lume sunt irosite. O parte din acestea putrezesc în depozite în timp ce așteaptă să fie distribuite pe piață. Spre exemplu, în India, se estimează că 30% din fructe și legume putrezesc înainte de a ajunge să fie valorificate. Acest lucru se datorează lipsei instalațiilor de depozitare la rece. Între timp, fermierii din Africa sub-sahariană pierd în fiecare an 30% până la 40% din culturile lor recoltate din cauza insectelor, mucegaiului și umidității.

În Africa, cantitatea de mâncare irosită este suficientă pentru a hrăni 49 de milioane de oameni.

Trebuie îmbunătățit modul de păstrare a alimentelor.

Există proiecte la nivel global care oferă facilități de depozitare a alimentelor. S-au pus în practică soluții durabile care au eliminat practic pierderea de produse alimentare. Au fost implementate de asemenea anumite inițiative care permit fermierilor la scară mică să acceseze piețele și să vândă produsele excedentare.

Concentrându-ne pe soluții, putem obține mâncare pentru persoanele care au nevoie. Foamea nu ar trebui sa reprezinte o problemă având în vedere că mâncarea în alte locuri putrezește. Succesul depinde însă de parteneriatele publice și private care reunesc guvernele, organizațiile neguvernamentale și sectorul privat pentru a investi în lanțurile de aprovizionare.Dacă se întâmplă asta, putem combate foamea. Este timpul să regândim cum creștem, împărțim și consumăm mâncarea noastră. Dacă se face corect, agricultura, silvicultura și pescuitul pot oferi hrană nutritivă pentru toți și pot genera venituri decente, sprijinind în același timp dezvoltarea rurală centrată pe oameni și protejând mediul înconjurător, potrivit

aceleiasi surse.

Cum am putea hrăni sute de milioane de oameni

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Citeste si: Scrisoarea unei sotii catre amanta sotului ei: "Intr-un fel te admir"

Citeste si: Scrisoarea emoţionantă prin care un tată i-a dezvăluit copilului că nu există Moş Crăciun: Credea atât de sincer că vin renii încât ne era clar că o să sufere cumplit

Este necesară o schimbare profundă a sistemului alimentar și agricol global dacă trebuie să hrănim cei 815 milioane de oameni care sunt înfometați astăzi.

Se estimează că 821 de milioane de oameni au fost subnutriți în 2017.
Majoritatea oamenilor înfometați din lume trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde 12,9% din populație este subnutrită.
Africa Subsahariană rămâne regiunea cu cea mai mare prevalență a foamei, rata crescând de la 20,7% în 2014 la 23,2% în 2017.
Alimentația slabă provoacă aproape jumătate (45%) din decesele la copiii sub cinci ani – 3,1 milioane de copii în fiecare an.
149 de milioane de copii sub 5 ani – 22% din populația globală sub 5 ani – erau încă subnutriți cronic în 2018.

O treime din cantitatea de alimente produse în fiecare an în lume este risipită, ceea ce reprezintă aproximativ 1,3 miliarde de tone. Dacă am putea economisi doar o treime din această sumă, ar fi suficient pentru a hrăni oamenii. Logistica, care reprezintă serviciile, cunoștințele și infrastructura ce permit libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, a fost recunoscută a fi un element cheie în realizarea securității alimentare durabile și, astfel, un motor al competitivității și dezvoltării economice.