După erupția vulcanului Etna autoritățile au declarat stare de alertă, nivelul acesteia evoluând de la galben la portocaliu.
Când a avut loc erupția vulcanului
În timpul nopții dintre 10 și 11 noiembrie craterul vulcanului a expulzat lavă incandescentă și multiple materii vulcanice, care, mai apoi, s-au scurs la vale.
Cea mai intensă activitate s-a înregistrat la craterul din partea de sud-est a vulcanului Etna, care, atingând o altitudine de circa 3300 de metri, este cel mai mare vulcan activ din Europa.
Cu toate acestea, înălțimea muntelui nu este una clar stabilită, întrucât erupțiile au dus la degradarea conului vulcanic, iar de-a lungul timpului s-au format alte 400 de cratere secundare.
Atunci când erupe, vulcanul poate produce deflagrații pe o întindere de 1250 de kilometri pătrați. Însă, în ciuda acestui aspect, poalele muntelui sunt populate de localnici care cultivă pomi fructiferi, măslini și viță de vie, în zonă, întrucât cenușa vulcanică a creat un sol foarte fertil pentru
Citește și: Vulcanul Etna a erupt. Ploaie cu cenușă în orașul Catania din Sicilia
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Autoritățile italiene au ridicat nivelul de alertă
Agenția DPA a transmis că, deși Etna a avut o erupție de proporții, care a determinat Institutul italian de geofizică și vulcanologie (INGV) să ridice nivelul de alertă de la galben la portocaliu, nu au fost semnalate pagube.
În ciuda erupției și a atenționărilor emise, Aeroportul Catania, de pe Insula Sicilia, a continuat să-și desfășoare zborurile după programul normal, în dimineața zilei de sâmbătă.
Însă, în urmă cu câteva luni, la ultima erupție a vulcanului Etna, din noaptea de 13 spre 14 august, Aeroportul Catania a luat decizia de a suspenda zborurile în timp ce vulcanul era în faza de „pre-alertă”.
Ulterior, în dimineața zilei de luni, scurgerile de lavă s-au oprit, iar aeroportul și-a putut relua operațiunile aeriene, în jur de ora locală 13:00.
Activitatea intensă a vulcanului Etna este cauzată de poziția lui geografică, aflându-se chiar în punctul în care se întâlnesc placa tectonică europeană cu cea africană.
În această zonă, „fluxul de magmă nu se deplasează uniform, ci în puseuri, vibrând ca și cum s-ar afla într-o pompă hidraulică”, potrivit geofizicianului Rolf Schick, citat de Descoperă.ro.