Câştigurile mari încasate printr-o investiţie foarte mică pot fi printre cele mai interesante subiecte de discuţie într-un grup de prieteni. Fiind o activitate relaxantă pentru majoritatea, jocurile de casino fac parte din categoria celor mai întâlnite forme de recreere, având marele avantaj de a putea obţine o recompensă în bani în urma acestora, chiar dacă implicarea iresponsabilă în astfel de activităţi a contribuit la crearea imaginii controversate ale jocurilor de noroc.
Cazinoul şi responsabilitatea?
Feedback-ul în timp real, aceasta este soluţia pe care cercetătorii Auer şi Griffiths (2017) o propun pentru a diminua implicarea iresponsabilă în jocurile de cazino, fie acestea online sau offline. Autorii au decis să probeze acest lucru selectând un număr de 11,829 de participanţi din Norvegia care au jucat măcar o dată în ultimele şase luni la un cazino online precum cel de la Maxbet, participanţilor fiindu-le oferită posibilitatea de a-şi putea consulta istoricul personal al cheltuielilor.
Doar 4045 dintre aceştia au decis să îşi consulte acest istoric, iar pentru a-l accesa, au fost supuşi unei întrebări unde vor estima dacă suma pierdută este:
1) Mai mare decât cea la care aceştia se aşteptau.
2) Egală cu aşteptările.
3) Mai mică decât aşteptările lor.
Facem orice pentru a ne dovedi dreptatea
Rezultatele mai multor studii pe acelaşi subiect au demonstrat faptul că cei care au primit informaţii personalizate în legătură cu numărul de runde jucate, sume cheltuite şi câştigate, au mizat pe sume mai mici şi au petrecut mai puţin timp în cadrul jocurilor de noroc.
Din punct de vedere psihologic, acest lucru se datorează faptului că oamenii tind să caute tot felul de căi prin care să îşi adeverească credinţele.
Astfel, aşa numitul efect de disonanţă cognitivă apare atunci când există o diferenţă între atitudine şi comportament, altfel spus, atunci când ceea ce crezi nu coincide cu realitatea.Situaţia care dă peste cap toate aşteptările
Cea mai evidentă soluţie pentru acest efect, la care chiar şi cercetătorii se aşteptau, sună în felul următor: Jucătorii care au estimat pierderile lor ca fiind mai mari decât numărul real vor reduce cel mai sesizabil din sumele investite.
Cauze şi concluzii
În cele din urmă, se pare că disonanţa cognitivă nu a fost principala cauză care i-a determinat pe cei 4045 de jucători care au ales să-şi consulte raţia de investiţii, pierderi şi câştiguri. Pentru a oferi o explicaţie acestui paradox, a fost demarată o analiză mai amplă asupra celor care au avut o estimare aproximativ egală sau mai mare a pierderilor.
Astfel, aceştia au fost categorizaţi în şase grupuri de către un algoritm care le-a urmărit comportamentul.
Grupa 1: Jucătorii tineri care au estimat că au pierdut mai mult decât numărul real. Cuprinşi într-o medie de vârstă de 32 de ani, ei preferă pariurile sportive şi jocurile de cazino.
Grupa 2: Formată predominant din femei care au pierderi peste medie şi care de asemenea au estimat că au avut pierderi mai mari decât cele reale, de asemenea sunt sub riscul dependenţei.
Grupa 3: Aici se regăsesc în principal bărbaţii care au înregistrat cele mai mari pierderi, dar şi o estimare relativ corectă a pierderilor lor, fiind supuşi unui risc de dependenţă de asemenea.
Grupa 4: Grupa care a înregistrat pierderi mici şi care au avut o estimare corectă. Aceştia n-au fost expuşi la disonanţă cognitivă
Grupa 5: Cele mai multe câştiguri şi cele mai multe implicări în activităţi de cazino. Aceştia au abordat participarea responsabil, iar schimbarea de atitudine în urma feedback-ului a fost cea mai mică şi constantă.
Grupa 6: Formată din 46% dintre participanţi, aceştia au avut cele mai mici mize, cât şi pierderi. Au estimat cu acurateţe pierderile şi n-au fost expuşi disonanţei cognitive.
Prin urmare, putem deduce din acest studiu faptul că marea majoritate a persoanelor care au fost implicate în jocuri de noroc au suferit pierderi responsabile şi asumate. Un procent relativ mic dintre jucători au reuşit să iasă în profit, iar undeva la 10% dintre aceştia sunt expuşi la dependenţa de jocuri de noroc. Astfel, cei care cred că au pierdut mai puţin decât pierderile lor reale sunt cei mai afectaţi de disonanţa cognitivă, spre deosebire de cei care au estimat corect sau mai mult decât numărul real. Acest lucru atestă că suntem dispuşi să facem orice pentru a ne dovedi faptul că ideea noastră este adevărată.
