Unii lideri UE au respins cererile de miliarde de euro în plus față de bugetul obișnuit al blocului. În vremuri de criză, țările Uniunii Europene nu sunt prea interesate să trimită mai mulți bani la Bruxelles.
Acest lucru a redus așteptările privind propunerea de suplimentare a bugetului comun al UE până la sfârșitul anului.
În luna iunie, Comisia Europeană a solicitat capitalelor UE fonduri suplimentare de 66 de miliarde de euro pentru a acoperi cheltuielile neprevăzute, argumentând că fondurile blocului comunitar au fost epuizate de mai multe crize, de la pandemia COVID-19 la războiul din Ucraina.
Și în timp ce liderii UE sunt aproape de consens în ceea ce privește furnizarea de bani suplimentari pentru Kiev- cu excepția Ungariei și Slovaciei- există foarte puțin apetit pentru a finanța alte priorități de cheltuieli pe care Comisia le-a prezentat pentru o creștere.
Summitul de două zile al liderilor de la Bruxelles din această săptămână a scos în evidență aceste diviziuni, subliniind faptul că un acord privind actualizarea bugetară este încă departe de a se ajunge la un acord, deoarece toate cele 27 de țări ale UE trebuie să îl susțină.
"Ați putut vedea un bloc clar de lideri apărând în jurul mesei- și nu a fost vorba doar de cei frugali- care îi spuneau Comisiei: Nu ne putem permite acest lucru", a declarat un diplomat UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. Așa-numiții frugali sunt țările tradițional cheltuitoare. "Faceți-vă temele și reveniți la noi", a spus diplomatul, adăugând că aceasta va fi "o discuție foarte dificilă" în săptămânile și lunile care vor urma.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că obiectivul de a ajunge la un acord bugetar până la sfârșitul anului rămâne; totuși, el a recunoscut în fața reporterilor la summitul de vineri la primele ore ale dimineții că acest lucru va fi dificil, deoarece există încă multe "opinii diferite în jurul mesei".
Mai mulți bani vs. fără bani
Solicitarea Comisiei pentru fonduri suplimentare include un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina (constând în 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde
de euro sub formă de împrumuturi susținute în comun), alături de 19 miliarde de euro pentru a acoperi costurile în creștere ale plății datoriei comune a UE.Alte creșteri includ 15 miliarde de euro în plus pentru migrație și 10 miliarde de euro pentru investiții în vederea menținerii avantajului industrial al Europei. De asemenea, a fost introdusă o majorare a salariilor personalului UE.
Majoritatea liderilor sunt de acord cu privire la necesitatea de a continua să finanțeze Ucraina, care se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 29 de miliarde de euro anul viitor, potrivit Ministerului de Finanțe.
Doar premierul Ungariei, Viktor Orbán, și premierul Slovaciei, Robert Fico, și-au exprimat rezervele cu privire la finanțarea Ucrainei, invocând preocupări legate de corupția din această țară, potrivit unor diplomați familiarizați cu discuțiile liderilor, care, de asemenea, și-au păstrat anonimatul.
Premierul estonian Kaja Kallas a declarat vineri că este "foarte îngrijorată" de modul în care liderii nu au căzut de acord în unanimitate asupra finanțării Ucrainei, dar a adăugat că speră că se va putea găsi totuși un acord.
Tot vineri, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că țările UE au cerut Comisiei să revină cu o propunere care să aibă "mai mult realism".
"Suma propusă acum [de Comisie] pare prea mare pentru noi, așa că am cerut o reducere", a declarat Macron reporterilor.
Finanțarea actuală a UE pentru Ucraina se termină la sfârșitul anului, ceea ce sporește presiunea asupra țărilor pentru a ajunge la un acord. Dar capitalele resimt Comisia pentru că a grupat acest lucru împreună cu alte elemente de divizare, susținând că, dacă nu se poate ajunge la un acord până atunci, atunci Bruxelles-ul ar trebui să își asume vina.
Redistribuiți, redistribuiți și redistribuiți
Dincolo de Ucraina, restul actualizării bugetului este mult mai controversat.
Țări precum Portugalia și Grecia și-au exprimat dorința de a obține mai multe fonduri, de exemplu pentru a acoperi impactul fenomenelor meteorologice extreme induse de schimbările climatice, în timp ce Grecia, împreună cu Italia, cer mai mulți bani pentru gestionarea migrației. Dar țările UE care sunt contribuitori neți la buget au spus direct Comisiei că poate să uite de obținerea de resurse suplimentare de la ele.
Națiuni precum Germania, Suedia, Danemarca, Austria și Țările de Jos (care în mod tradițional fac parte din categoria "economilor") au declarat că executivul UE ar trebui să caute să facă economii în bugetul existent.
"Pentru noi, cele trei priorități sunt: redistribuire, redistribuire și redistribuire", a declarat joi premierul olandez Mark Rutte.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Această opțiune, susține Comisia, ar duce la o reducere de 30% pentru programele de cheltuieli existente, ceea ce ar necesita decizii dureroase privind reduceri ale unor programe precum subvențiile agricole și fondurile de coeziune.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a apărat propunerea într-o conferință de presă vineri dimineață devreme, spunând "Dacă vă uitați la cifre și dacă vă uitați la subiecte, este minimul necesar."
Dar țările UE susțin că, dacă trebuie să reducă cheltuielile la nivel național, bugetul colectiv al UE ar trebui să facă același lucru.
Suedia a prezentat un document în care subliniază modul în care reducerea programelor existente ale UE cu 4% în medie ar putea genera economii de până la 25 de miliarde de euro- suficient pentru a acoperi un deficit bugetar în ceea ce privește costurile serviciului datoriei UE, estimate între 17 și 27 de miliarde de euro.
"Trebuie să se uite sub salteaua de la Berlaymont și pot găsi o mulțime de bani", a declarat un diplomat UE.
Citește și: Berlinul speră să stimuleze investițiile germane în Africa
Citește și: "Divorțul nu este o opțiune" pentru SUA și China
Citește și: Cum își folosește America bilanțul de mai multe trilioane de dolari pentru a combate inflația
