Cu aproape 60 de ani înainte, Unirea Principatelor Române, adică Moldova și Țara Românească, se realizase cu succes.
Citește și: Vremea de Revelion 2024: Prognoza meteo pentru finalul anului
Tot ce trebuie să știi despre Marea Unire
În acea perioadă, Regatul României era condus cu măiestrie, mai întâi de Carol I și apoi de Ferdinand, ceea ce îi conferise statutul de actor important în contextul mișcărilor strategice din sud-estul Europei.
În 1859, în vreme ce cele două principate istorice se contopiseră, dorința ferventă a Transilvaniei pentru unire rămânea vie, reflectată în strigătele entuziaste ale zecilor de mii de români adunați în 1848 pe Câmpia Libertății de la Blaj: "Noi vrem să ne unim cu țara!"
Unirea Basarabiei și Bucovinei cu România
Basarabia, fiind primul teritoriu românesc care a decis să se alăture României, a luat această hotărâre în contextul amenințărilor din partea Rusiei și Ucrainei. La data de 24 ianuarie/6 februarie 1918, în fața presiunilor externe, Basarabia și-a proclamat independența.
Într-un gest de unitate și reprezentare a diversității naționale, Sfatul Ţării, alcătuit din reprezentanți ai tuturor etniilor, a luat o hotărâre istorică la 27 martie/9 aprilie 1918, adoptând cu o majoritate covârșitoare de voturi decizia de unire a Basarabiei cu România.
La data de 15/28 noiembrie 1918, a avut loc un moment semnificativ în procesul de reîntregire națională a statului român. În cadrul Congresului General al Bucovinei, alcătuit din reprezentanți aleși ai românilor și ai diverselor naționalități din regiune, s-a luat o hotărâre de o importanță deosebită.
Mișcarea națională din Transilvania
În toamna anului 1918, mișcarea națională a românilor din Transilvania a cunoscut o intensificare semnificativă, fenomen alimentat de înfrângerea Puterilor Centrale și de destrămarea Austro-Ungariei.
La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român s-a întrunit la Oradea și a luat o decizie de o importanță deosebită.În unanimitate, a fost adoptată o declarație redactată de Vasile Goldiș, care anunța hotărârea națiunii române din Transilvania de a se alătura "națiunilor libere," conform principiului dreptului național de a dispune liber de propria soartă. Aceste evenimente sunt relatate în detaliu în volumul menționat anterior despre ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).
Prima sărbătorire a Zilei Naționale a României pe data de 1 Decembrie a avut loc la Alba Iulia în anul 1990. De atunci, în fiecare an, această zi este comemorată în mod solemn nu doar în București, ci și în majoritatea orașelor din întreaga țară. Evenimentele includ parade militare, ceremonii care implică depuneri de coroane și diverse manifestări, constituind astfel o tradiție importantă în cadrul celebrării istoriei și a unității naționale.
Citește și: Vin primele ninsori în Capitală! Temperaturi de iarnă în acest weekend, în România
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
