Microbiomul uman este un univers fascinant de bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme care trăiesc în simbioză cu noi. Acesta joacă un rol vital în sănătatea generală, influențând nu doar digestia, dar și imunitatea, starea de spirit și chiar funcționarea creierului. Ceea ce este cu adevărat remarcabil este complexitatea relației dintre microbiomul intestinal și organismul nostru. Fiecare persoană are un microbiom unic, ca o amprentă, și acest ecosistem dinamic poate fi influențat de dietă, mediu, stres și antibiotice.
Pe scurt, microbiomul nu este doar un „suport” pentru digestie, ci un adevărat regizor al sănătății noastre. Gândiți-vă la intestin ca la un „al doilea creier”, deoarece comunică în mod constant cu sistemul nervos central prin axa microbiom-intestin-creier. De exemplu, serotonina, cunoscută sub numele de „hormonul fericirii”, este produsă în proporție de 90% în intestin, iar un dezechilibru în microbiom poate afecta producția sa.
Înțelegerea acestui microcosmos și modul în care putem optimiza sănătatea microbiomului reprezintă o provocare dar și o oportunitate uriașă. Dieta bogată în alimente procesate, utilizarea excesivă a antibioticelor și expunerea la toxine afectează biodiversitatea microbiomului, ceea ce poate duce la o stare cunoscută sub numele de „disbioză”.
Pe de altă parte, dietele bazate pe alimente integrale, prebiotice și probiotice pot stimula creșterea bacteriilor benefice și pot restabili echilibrul. În acest articol, vom analiza legătura dintre microbiom și sănătatea imunitară, precum și influența acestuia asupra stării de spirit.
Legătura Profundă Dintre Microbiom și Imunitate
Microbiomul este strâns legat de funcționarea sistemului nostru imunitar. Sistemul imunitar și microbiomul lucrează împreună pentru a menține o barieră eficientă împotriva agenților patogeni.
În mod remarcabil, aproximativ 70% din celulele imunitare ale organismului se află în intestin, în ceea ce se numește țesut limfoid asociat intestinului (GALT). Acest ecosistem joacă un rol crucial în educarea sistemului imunitar, învățându-l să tolereze bacteriile benefice și să lupte împotriva celor dăunătoare.Un microbiom sănătos este unul divers, care include o multitudine de bacterii benefice din genuri precum Lactobacillus și Bifidobacterium. Aceste bacterii produc acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, care joacă un rol antiinflamator și întăresc bariera intestinală.
Totuși, dezechilibrele în microbiom pot avea efecte devastatoare asupra sistemului imunitar. De exemplu, utilizarea repetată a antibioticelor poate elimina nu doar bacteriile dăunătoare, ci și cele benefice, reducând biodiversitatea microbiomului. Această pierdere de diversitate este asociată cu un risc crescut de alergii, astm, boli inflamatorii intestinale și chiar obezitate.
Un alt aspect fascinant este legătura dintre microbiom și imunitatea „antrenată”. Unele studii recente au arătat că microbiomul poate influența modul în care sistemul imunitar își amintește agenții patogeni și răspunde la infecții. Acest proces de „antrenare” este crucial în prevenirea bolilor recurente și în eficiența vaccinurilor.
Ce putem face pentru a susține sănătatea microbiomului și, implicit, a sistemului imunitar? În primul rând, evitarea alimentelor ultraprocesate și a zaharurilor rafinate este esențială. Acestea hrănesc bacteriile dăunătoare, care pot provoca inflamații și dezechilibre. În schimb, o dietă bogată în fibre (prebiotice) și alimente fermentate (probiotice) poate sprijini dezvoltarea bacteriilor benefice. Alimente precum varza murată, chefirul, iaurtul natural și kimchi sunt surse excelente de probiotice.
De asemenea, expunerea la natură joacă un rol important. Contactul cu solul, plantele și aerul curat ne poate expune la microorganisme benefice care îmbogățesc microbiomul. În plus, reducerea stresului și adoptarea unui stil de viață activ au efecte pozitive asupra microbiomului.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Cum Afectează Microbiomul Starea de Spirit
Legătura dintre microbiom și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-creier, este un câmp emergent în neuroștiințe. Intestinul și creierul comunică bidirecțional prin intermediul sistemului nervos enteric, hormonilor și moleculelor semnalizatoare produse de microbiom. Acest sistem este atât de complex încât intestinul este adesea denumit „al doilea creier”.
Una dintre cele mai importante căi de comunicare este nervul vag, care transmite semnale de la intestin la creier. Microbiomul influențează producția unor neurotransmițători esențiali precum serotonina, dopamina și GABA, care reglează starea de spirit, somnul și nivelul de anxietate. Studiile arată că un microbiom sănătos poate contribui la prevenirea depresiei și a tulburărilor de anxietate.
Un exemplu elocvent este legătura dintre disbioză și tulburările psihice. Dezechilibrele din microbiom sunt asociate cu niveluri ridicate de inflamație sistemică, care pot afecta negativ sănătatea mentală. Inflamația cronică din organism este considerată unul dintre factorii principali în dezvoltarea depresiei.
În plus, bacteriile intestinale pot influența răspunsul la stres. Microbiomul produce substanțe chimice care reglează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), sistemul responsabil pentru răspunsul la stres. Un microbiom sănătos ajută la reducerea reacțiilor exagerate la stres și la menținerea unui nivel echilibrat de cortizol.
Un alt aspect important este legătura dintre dieta modernă și sănătatea mentală. Consumul ridicat de alimente procesate și grăsimi trans poate duce la dezechilibre în microbiom, afectând astfel funcționarea axei intestin-creier. În schimb, o dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, pește și ulei de măsline a fost asociată cu rate mai scăzute de depresie și anxietate.
Există, de asemenea, un interes crescând pentru utilizarea probioticelor și a psihobioticelor (probiotice care influențează sănătatea mentală) în tratarea tulburărilor de dispoziție. Studiile au arătat că anumite tulpini de bacterii, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus și Bifidobacterium longum, pot reduce simptomele de anxietate și depresie. Acest lucru deschide noi perspective pentru tratamente naturale și non-invazive în sănătatea mintală.
În concluzie, microbiomul nu este doar un participant pasiv în sănătatea noastră, ci un actor central cu multiple roluri. Susținerea unui microbiom divers și sănătos poate avea efecte profunde nu doar asupra stării fizice, ci și asupra stării noastre mentale. Astfel, alimentele pe care le consumăm și stilul de viață pe care îl alegem sunt mai importante decât ne-am putea imagina.
Citește și: Secretele frumuseții actriței Damla Sönmez, Dilruba din serialul „Aziz”
Citește și: Când trecem la ora de vară, de fapt, în 2025. În ce noapte vom dormi cu o oră mai puțin
