Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei: Ce trebuie să faci și să NU faci în această zi sfântă

Autor: Andrei Ionescu

Ziua Sfântului Andrei se cheamă în credința populară şi "Ziua lupului"

Sursa: stirilekanald.ro

Sărbătoarea de Sf. Andrei este una dintre cele mai importante pentru români. Sfântul Andrei este patronul și ocrotitorul românilor.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei este ca persoanele credincioase să pună grâu la încolțit.

Grâul se pune la încolțit cu o seară înainte de sărbătoarea de Sfântul Andrei. Punem câteva boabe într-un vas de plastic sau de ceramică, peste un strat de vată sau într-un ghiveci cu pământ, așa cum obișnuiau să facă strămoșii noștri acum sute de ani. 

Grâul trebuie udat constant și așezat la un loc cu lumină, aproape de fereastră, pentru a încolți. El începe să încolțească la câteva zile după ce a fost pus, la lumină, în vasul de plastică sau ceramică sau în ghiveciul cu pământ. Se spune că dacă grâul încolțit va crește mare și sănătos vom avea un an nou roditor și îmbelșugat. Dacă grâul nu va crește frumos și des, dimpotrivă, tradiția spune că vom avea un an greu, fără roade. 

Grâul se ține la încolțit până de Anul Nou. Tradiția spune că grâul încolțit trebuie așezat, la loc de cinste, la masa de Revelion, alături de celelalte bucate bogate. 

O altă tradiție legată de grâul încolțit de Sf. Andrei este ca fetele să pieptene grâul înainte de a-l pune la încolțit. Se spune că dacă vor face acest lucru ele vor avea un păr frumos, lung și des.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei: Ce trebuie să faci și să NU faci în această zi sfântă

De Sfântul Andrei nu se muncește, fiind mare păcat să lucrezi. Dimineața se merge la biserică, iar ulterior se sărbătorește.

În ziua Sfântului Andrei este dezlegare la pește, chiar dacă ne aflăm în Postul Crăciunului.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă în credința populară şi "Ziua lupului" sau "Gadinetul şchiop". Se crede încă de pe vremea dacilor că în ziua de 30 noiembrie, de Sf.

Andrei, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul și că nimic nu scapă astăzi din calea lui.

Se spune că e primejdie mare atât pentru animale, cât și pentru oameni de Sfântul Andrei, din pricina lupului. De aceea, se obișnuiește ca, la țară, oamenii să nu plece la drum.

De Sf. Andrei credincioșii NU au voie să măture toată ziua, nu au voie nici să ducă gunoiul, nici să curețe grajdurile.

Totodată, credincioșii nu au voie să dea azi de pomană şi să dea ceva cu împrumut. Credința populară spune că, dacă stăpânii casei nu muncesc de Sf. Andrei, lupul nu se poate apropia.

Se spune, totodată, că de Sf. Andrei încep să iasă strigoii. Strigoii sunt spiritele morților, care fie nu au ajuns în lumea de dincolo după înmormântare, fie au ajuns, dar nu s-au mai întors acolo după ce și-au vizitat rudele la sărbători. Se spune că strigoii sunt foarte periculoși, că fie iau viața unor persoane, fie aduc boli și suferință!

Pentru a se apăra de strigoi, oamenii ung ferestrele, clanțele, tocurile ușilor cu usturoi. Totodată, mănâncă usturoi și ung și animalele cu usturori, mai ales vacile, despre care se spune că sunt cele mai vulnerabile în această zi.

Citeste si: Cum se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei. Tradiția care îți arată cum va fi anul viitor pentru tine!

 

 

Taguri: