Bradul împodobit este simbolul central al Crăciunului, reprezentând renașterea și speranța. De-a lungul secolelor, această tradiție a evoluat, adaptându-se la diferite culturi și contexte istorice. În România, bradul împodobit a devenit popular la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu venirea Regelui Carol I, dar originile acestei tradiții sunt mult mai vechi și fascinante.
Când a fost împodobit primul brad din România și unde?
Documentele istorice indică anul 1866 drept momentul în care bradul împodobit a fost pentru prima dată prezent în România.
Potrivit hotnews.ro, pe la 1900, bradul de Crăciun al familiei regale era adus de pe domeniul Peleș și împodobit cu lămpi electrice, un simbol al modernității.
Tradițiile de Crăciun la Curtea Regală din România
La curtea Regelui Carol I, Crăciunu l era sărbătorit cu respectarea tradițiilor locale. Pe 23 decembrie, copiii doamnelor de onoare și ai cuplului princiar se adunau pentru a împodobi bradul.
Acesta era uriaș, ajungând până în tavan, și era decorat cu ornamente aduse din Nuremberg, dar și cu elemente locale. După ce copiii terminau de împodobit, personalul regal se asigura că bradul era complet pregătit pentru sărbătoare.Pe 24 decembrie, familia regală oferea daruri angajaților, iar Mitropolitul venea la palat pentru a binecuvânta sărbătoarea. Această zi era marcată de rugăciuni solemne și o atmosferă de recunoștință.
Citește și: Datini și obiceiuri de Crăciun 2024: Ce colinde se cântă în Ajunul Crăciunului
Originea bradului împodobit în Europa
Bradul împodobit are o istorie îndelungată, care începe în Alsacia, înainte de 1550. Documentele menționează primul brad decorat în 1539, în Catedrala din Strasbourg, unde simboliza paradisul și pomul cunoașterii din Grădina Edenului. În 1605, un brad de Crăciun a fost împodobit în piața publică din Strasbourg, decorat cu mere roșii, simbolizând puritatea și speranța.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Tradiția a fost popularizată în teritoriile germane după 1650 și s-a răspândit în Europa în secolul al XIX-lea.
În Anglia, primul brad de Crăciun a fost instalat în 1841, la Castelul Windsor, de către Prințul Albert, soțul Reginei Victoria. În vârful bradului, era așezat inițial un înger, iar mai târziu, o stea, simbolizând Steaua de la Betleem.Evoluția obiceiurilor de Crăciun în România
Dacă la început, bradul împodobit era prezent doar în casele regale sau în cele ale nobilimii, treptat a devenit o tradiție populară în întreaga țară. În zonele rurale, brazii erau împodobiți cu nuci, mere și bomboane, simboluri ale bogăției și fertilității.
În orașe, influențele occidentale au dus la utilizarea de ornamente sofisticate, precum globurile și ghirlandele. Totuși, tradițiile locale, cum ar fi colindele și prepararea mâncărurilor tradiționale, au rămas constante în sărbătorirea Crăciunului.
Bradul împodobit este mai mult decât un decor de sărbătoare. El reprezintă continuitatea tradițiilor și a obiceiurilor de Crăciun, simbolizând legătura dintre trecut și prezent. În România, bradul a fost asociat cu Crăciunul încă de la 1866, când a fost împodobit pentru prima dată la Curtea Regală.
De-a lungul secolelor, acest obicei a evoluat, fiind influențat de contexte istorice și culturale diverse. Cu toate acestea, esența sa – de a aduce bucurie, lumină și speranță – a rămas neschimbată.
Astăzi, bradul împodobit continuă să fie centrul atenției în fiecare casă de Crăciun, unind generațiile printr-un ritual plin de semnificație. Fie că este decorat simplu sau extravagant, el păstrează vie tradiția și spiritul sărbătorii.
În România, tradițiile și obiceiurile de Crăciun, precum împodobirea bradului și colindatul, ne conectează cu rădăcinile noastre culturale și istorice, transformând fiecare sărbătoare într-un moment de bucurie și reflecție.
