Ajunul Crăciunului, ziua premergătoare Nașterii Domnului, este marcată de tradiții și obiceiuri adânc înrădăcinate în cultura românească. Creștinii ortodocși respectă cu strictețe postul negru, până la apariția primei stele pe cer, un simbol al stelei care i-a călăuzit pe Magi către Betleem. Această practică, alături de alte tradiții străvechi, reflectă respectul și pregătirea spirituală pentru marea sărbătoare.
De ce țin credincioșii post negru în Ajunul Crăciunului
Potrivit crestinortodox.ro, postul negru din Ajunul Crăciunului are o semnificație profund religioasă. Se spune că această formă de abstinență completă până la apariția primei stele purifică sufletul și trupul, pregătindu-l pe credincios pentru Sfânta Împărtășanie din ziua Nașterii Domnului. În popor, se crede că cel care postește astfel va avea parte de sănătate, noroc și protecție divină în anul ce urmează.
Prima stea observată pe cer în seara de Ajun simbolizează steaua care a vestit Nașterea Mântuitorului.
Pregătirea bucatelor în Ajunul Crăciunului 2024
În această zi, gospodinele din întreaga țară respectă tradiția pregătirii bucatelor de post pentru masa din Ajun. Printre preparatele specifice se numără:
Covrigii și colacii: Covrigii sunt destinați copiilor colindători, în timp ce colacii sunt oferiți flăcăilor sau colindătorilor apropiați familiei.
Turtele sau „Scutecele Domnului”: Acestea sunt realizate din foi subțiri, presărate cu nucă și zahăr sau cu sămânță de cânepă, amintind de înfășurătoarele folosite la nașterea lui Hristos.
Masa de sub icoană: În seara de Ajun, în „casa mare”, gospodinele așază pe masă vin roșu, turte, prune uscate, grâu fiert și colaci, toate pregătite cu grijă pentru a fi binecuvântate de preot.
Preotul și dascălii colindă gospodăriile, binecuvântând mesele încărcate cu bucate de post. Sfințirea mesei este o tradiție veche, păstrată mai ales în zonele rurale, unde obiceiurile strămoșești sunt respectate cu sfințenie. Credincioșii oferă părintelui colaci, vin și bani, cerând binecuvântare pentru întreaga familie.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Ajunul Crăciunului este ziua în care colindătorii umplu satele și orașele de bucurie, vestind Nașterea Domnului. Copiii pornesc primii cu colindatul, fiind răsplătiți cu mere, nuci, covrigi și turte. În unele regiuni, colindătorii sunt primiți doar cu daruri de post, având în vedere că încă se respectă postul Crăciunului.
Obiceiuri și superstiții care se mai păstrează în Ajun
Ajunul Crăciunului este o zi plină de ritualuri și superstiții menite să asigure sănătatea, prosperitatea și rodnicia gospodăriilor:
Recuperarea lucrurilor împrumutate: Orice obiect împrumutat trebuie adus acasă pentru a nu risca pierderea norocului.
Superstiții legate de sănătate: Tăierea unui măr pentru a observa starea interiorului său dezvăluie, conform credințelor populare, starea de sănătate a celui care îl taie.
Curățenia generală: Casa trebuie să fie lună înainte de Ajun. Odată cu începerea zilei de Ajun, nu mai este permis să se măture, deoarece acest gest ar alunga norocul.
Bradul de Crăciun, împodobit în seara de Ajun, este o tradiție care simbolizează viața veșnică. Obiceiul își are originea în Germania, unde legenda spune că bradul a fost protejat de Dumnezeu, devenind astfel un simbol al sărbătorii.
În România, bradul este decorat cu ornamente tradiționale și lumânări, iar cei mici așteaptă cu nerăbdare darurile Moșului.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2024 în lume: Ce reprezintă colindul și când a apărut prima dată acesta
Astfel, Ajunul Crăciunului este o zi care îmbină pregătirile materiale cu cele spirituale. Tradițiile, precum postul negru, colindatul și sfințirea mesei, oferă un prilej unic de a reflecta asupra semnificației Nașterii Domnului. Este o ocazie de a ne reuni cu cei dragi, de a respecta obiceiurile strămoșești și de a începe sărbătoarea Crăciunului cu inima curată.
Respectarea acestor tradiții aduce bucurie, noroc și binecuvântare pentru întreaga familie, păstrând vie esența sărbătorii în sufletul fiecărui credincios.
