In fiecare an pe data de 20 decembrie Biserica Ortodoxa il cinsteste si praznuieste pe Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul. Acest sfant se numea “Teoforul”, care inseamna “purtatorul de Dumnezeu”. Ignatie a fost acel copil pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos il ia in brate cand spune: “Lasati pruncii si nu ii opriti sa vina la Mine, ca unora ca acestia este imparatia cerurilor”.
De la numele acestui Sfant Ignatie Teoforul a plecat si traditia zilei de Ignat pe care multi credinciosi romani o respecta inca in fiecare an, pe 20 decembrie, cu doar cateva zile inainte
În zilele noastre, sacrificarea porcului este un prilej de reunire a familiei, iar pentru copii este un prilej de veselie şi de joacă. În seara dinaintea Ignatului, oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie- pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.
Traditii si obiceiuri în ziua de Ignat. Ce anume este strict interzis!
In lumea satelor se respecta cu sfinţenie pe 20 decembrie, in ziua de Ignat multe obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie.
Din batrani se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu sacrificati. Dacă visează un cuţit, e un semn că vor fi sacrificaţi. Carnea porcului este destinată în principal preparării produselor ce urmează a se consuma pe tot parcursul perioadei dintre Crăciun şi Bobotează.
In ziua de Ignat, singura activitate permisă este tăierea porcului. Astfel, este interzisă prestarea altor munci precum: spălatul, cusutul sau măturatul casei. Potrivit traditiei stravechi, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Sacrificarea trebuie să aibă loc pe lumină, deoarece se spune ca numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
În traditia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Tocmai de aceea locul ales pentru tăierea porcului trebuie supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.
De asemenea, tradiția populară spune că femeile, de obicei, se ocupă de tranşarea cărnii, dar numai după ce bărbatul casei face semnul crucii cu cuţitul asupra porcului sacrificat, rostind rugaciunea "Tatăl nostru" si "Să-l mâncaţi sănătoşi".
După sacrificarea urmează asa numita "pomana a porcului", la care participă cei care s-au ocupat de sacrificare. Conform tradiţiei, friptura se serveşte cu mămăligă, dar şi cu murături. De obicei, masa se aşază în curte. Se mănâncă în picioare, la o masa in curtea casei şi se obisnuieste sa se bea ţuică fiartă.
Citeste si: Traditii de Ignat. Care sunt obiceiurile romanilor la taierea porcului
Citeste si: Traditii de Ignat: Ce trebuie sa faci astazi ca sa iti mearga bine in noul an
