Turcia si Ungaria blochează extinderea NATO, lasand o imagine negativa

Atunci când Suedia și Finlanda și-au declarat intenția de a adera la NATO în luna mai a anului trecut, mulți au considerat că este o lovitură în ochi pentru Rusia și o dovadă a unei schimbări în gândirea europeană. Din punct de vedere istoric, ambele țări se angajaseră să nu se alinieze la NATO pentru a evita provocarea Moscovei. Invazia Ucrainei a schimbat această situație.
Atât Finlanda, cât și Suedia- împreună cu marea majoritate a aliaților NATO- ar dori ca aceste țări să se alăture oficial alianței la summitul NATO din 11 iulie.

Cu toate acestea, un obstacol semnificativ stă în calea realizării acestui lucru: Turcia nu a dat încă binecuvântarea sa oficială și oficială pentru acest plan.
Turcia nu este singura națiune care blochează această mișcare: Ungaria nu a reușit, de asemenea, să ratifice aderarea nordicilor, ceea ce tulbură și mai mult apele. Cu toate acestea, în momentul de față, obținerea sprijinului Turciei este considerată prioritară.
Din nefericire pentru gașca pro-NATO, oficialii occidentali sunt din ce în ce mai pesimiști că Turcia va ceda.
În mod oficial, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan se opune aderării Suediei și Finlandei pe ceea ce el susține că sunt motive de securitate. Turcia susține că ambele țări, dar mai ales Suedia, adăpostesc militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis, un grup terorist desemnat în Turcia, Suedia, Statele Unite și Europa. Erdogan spune că ar dori ca aceste persoane să fie extrădate; Suedia a precizat că acest lucru nu se va întâmpla.

Summitul din Vara

Diplomații NATO sunt împărțiți în ceea ce privește faptul că ei cred că Turcia va ceda înainte de summitul din iulie. În centrul ambelor școli de gândire se află alegerile din Turcia din acest an, percepute ca fiind cea mai mare amenințare politică cu care Erdogan s-a confruntat în ultimii ani.

"Imaginea pe care și-a creat-o de om puternic care obține rezultate pentru poporul turc a fost spulberată", explică Gonul Tol, de la programul pentru Turcia al Middle East Institute.

"Există o mulțime de sentimente antioccidentale și antikurde în Turcia în acest moment. Acesta este un subiect bun pentru ca el să bată toba și o întoarcere dramatică nu ar face decât să-l facă să pară mai slab".
Tol crede că există și alte motive pentru care Erdogan nu vrea să îl supere pe președintele rus Vladimir Putin.
"Rusia a fost un colac de salvare din punct de vedere economic pentru Turcia, după ce alte națiuni au impus sancțiuni pentru activitățile lor în Siria, cooperarea militară cu Rusia și alte activități ostile", explică Tol. "Fără banii rușilor, Erdogan nu ar fi putut să mărească salariile sau să ofere sprijin financiar studenților. El promite acum reconstrucția în masă, după cutremur. Așadar, Rusia este încă un partener atractiv pentru Erdogan".
La fel ca mulți oficiali occidentali, Tol crede că afirmațiile turcești privind faptul că Suedia și Finlanda adăpostesc teroriști reprezintă o acoperire perfectă pentru ca Erdogan să nu se angajeze într-un moment politic incomod în chestiunea NATO.
În timp ce s-ar putea să nu iasă nimic din discuțiile care ar trebui să aibă loc joi între cele trei părți, are loc o conversație despre cât de mult capital politic ar putea avea Erdogan de cheltuit după alegeri, în cazul în care va câștiga.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Mai întâi, optimiștii

Din acest grup fac parte Suedia, Finlanda și unele dintre statele care se învecinează cu Rusia sau care au trăit sub sfera sovietică. Ei cred că Turcia, care beneficiază enorm de pe urma apartenenței la NATO, va face în cele din urmă ceea ce este în interesul său și va renunța la obiecții.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, oficialii se pregătesc ca Turcia să formuleze cereri mai realiste decât predarea persoanelor pe care le consideră a fi teroriști, cum ar fi ridicarea sancțiunilor sau faptul că SUA îi permit Turciei să cumpere avioanele de luptă de care țara are mare nevoie pentru a-și menține la zi forțele aeriene.
În cele din urmă, optimiștii cred că există un compromis care favorizează în mare măsură NATO. Alianța, Suedia și Finlanda și-au prezentat argumentele, iar NATO are o politică a ușilor deschise pentru orice țară care dorește să adere. Suedia și Finlanda au mai mult decât îndeplinit criteriile, așa că neaderarea este o bătaie de joc la adresa alianței- o alianță din care Turcia beneficiază de pe urma calității de membru. Un oficial NATO a declarat pentru CNN că au presupus că Erdogan va aștepta summitul înainte de a ceda, astfel încât să se poată bucura de "laudele tuturor aliaților săi occidentali".
Grupul mult mai mare dintre oficialii care au vorbit cu CNN sunt pesimiști. Aceștia cred că șansele ca Erdogan să își schimbe poziția înainte de 11 iulie sunt ca și zero și se gândesc deja dincolo de acel summit.
"Cred că este din ce în ce mai probabil ca Finlanda să se despartă de Suedia și să meargă singură spre aderare", a declarat un diplomat NATO pentru

Citește și: ONU convine asupra Acordului privind marea liberă!

Citește și: SUA evaluează piloții din Ucraina pentru Avioane de vanatoare F-16!

Citește și: Shoigu vizitează trupele rusești iar Lavrov e umilit international