Uniunea Europeană cere interzicerea centralelor pe gaz până în 2040

Author: Cristina Mocanu
Actualizat: 14 dec 2023, 09:21

Comisia Europeană a lansat o serie de măsuri ambițioase pentru a revoluționa sectorul energetic al Uniunii Europene.

Sursa: pexels.com

Comsia Europeană interzice centralele pe gaz, inclusiv în locuințele în care au fost deja instalate.

Comisia Europeană a anunțat un plan ambițios de interzicere a centralelor termice pe bază de gaze naturale până în 2040, împreună cu măsuri menite să transforme clădirile europene în bastioane ale eficienței energetice și sustenabilității. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ către un viitor mai verde și mai responsabil din punct de vedere ecologic.

Fără centrale pe gaz până în 2040

Recent, Comisia Europeană a lansat o serie de măsuri ambițioase pentru a revoluționa sectorul energetic al Uniunii Europene.

Anunțul vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și reducerea treptată a dependenței de carburanții fosili, cu un accent deosebit pe eliminarea centralelor termice alimentate cu gaze naturale până în 2040. Această decizie vine ca răspuns la amenințarea crizei climatice și își propune să transforme modul în care clădirile europene sunt construite, încălzite și răcite.

Conform comunicatului de presă emis de Comisia Europeană, directiva revizuită, care va rezulta din acest acord, va impune măsuri concrete pentru ca guvernele statelor membre să îmbunătățească performanța energetică a clădirilor.

Un accent deosebit va fi pus pe clădirile cu cea mai slabă eficiență energetică, cu scopul de a reduce emisiile și consumul de energie.

Citește și: Ce se întâmplă cu prețurile la energie în anul 2024. Anunțul făcut de ministrul Energiei despre plafonarea tarifelor

Ce conțin mai exact noile prevederi?

Potrivit avocatnet.ro, una dintre prevederile cheie este interzicerea centralelor termice pe bază de gaze naturale începând din 2040, inclusiv pentru clădirile care deja le au instalate.

Mai mult, clădirile noi nu vor mai putea fi echipate cu astfel de sisteme începând din 2030. Această mișcare indică o schimbare radicală în infrastructura energetică și o orientare clară către surse de energie mai sustenabile.

Directiva propusă impune fiecărui stat membru să adopte o traiectorie națională pentru reducerea consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale, cu obiective clare de 16% până în 2030 și 20-22% până în 2035.

Această abordare oferă flexibilitate țărilor pentru a adapta măsurile în funcție de circumstanțele naționale specifice.

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Măsurile naționale sunt concepute astfel încât cel puțin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară să fie realizată prin renovarea clădirilor cu cea mai slabă eficiență energetică. În plus, clădirile nerezidențiale vor trebui să îndeplinească standarde minime de performanță energetică, iar 16% dintre cele mai ineficiente clădiri trebuie renovate până în 2030, urmate de 26% până în 2033.

O altă măsură proactivă se referă la eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, având ca termen limită eliminarea completă a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040. Aceasta este o schimbare semnificativă în calea tranziției către surse de energie regenerabilă.

Citește și: Noi ajutoare pentru încălzire în sezonul rece. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei

Normele de construcție vor suferi, de asemenea, modificări semnificative. Clădirile noi, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale, vor trebui să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero, începând cu 2028 pentru cele aflate în proprietate publică și cu 2030 pentru celelalte, cu posibilitatea unor derogări pentru clădirile istorice sau casele de vacanță.

Un alt pas important se referă la proiectarea noilor clădiri pentru tehnologia solară, facilitând instalarea ulterioară a instalațiilor fotovoltaice sau termice solare. Începând cu 2027, energia solară va trebui să fie introdusă gradual în clădirile publice și nerezidențiale existente, în funcție de fezabilitatea tehnică, economică și funcțională.

Astfel, acest acord reprezintă un pas major în direcția unei Uniuni Europene mai durabile și mai puțin dependente de resursele finite. Implementarea acestor măsuri va redefini peisajul energetic al Europei și va servi ca model pentru alte regiuni în eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice și de tranziție către surse de energie curate. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor reacționa și se vor adapta statele membre la această schimbare radicală în paradigma energetică.