Ce ar putea împiedica aderarea României la Schengen. Klaus Iohannis: „Nu există o garanție pentru asta”

Autor: Cristina Mocanu

Klaus Iohannis a declarat că data de 8 decembrie este supraevaluată în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen.

Sursa: https://www.profimediaimages.ro/

Până la Consiliul JAI din 8 decembrie nu există o certitudine pentru un vot favorabil privind accederea României la Schengen.

Potrivit euronews.ro, Klaus Iohannis a declarat că data de 8 decembrie este supraevaluată în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen.

Klaus Iohannis, despre termenul final pentru aderarea României la spațiul Schengen

Președintele Klaus Iohannis, a făcut o serie de precizări legate de aderarea României la Schengen. Șeful statului a spus că data de 8 decembrie este supraevaluată în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen .  Președintele

României spune că este o posibilă o amânare a acestei decizii cu o lună sau două.

Citește și: România poate rata intrarea în Schengen. Consiliul Uniunii Europene ar putea decide aderarea Croației separat de țara noastră și Bulgaria

“Cred că s-a vehiculat 8 decembrie ca şi un termen final, ceea ce nu este. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată şi interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen.

Nu este util pentru absolut nimeni să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat. Asta apropo de data de 8 decembrie. Șansele României sunt relativ bune. Avem șanse bune să fim acceptați în spațiul Schengen, dar cum am mai spus nu există o garanție pentru asta. Sunt state membre din Uniune care mai au întrebări pentru noi, care mai au întrebări pentru sistemul Schengen" a declarat acesta.

De cât timp este pregătită România să intre în Schengen

Președintele României a dorit să precizeze că țara noastră este pregătită de nu mai puțin de 11 ani pentru a deveni parte a spațiului Schengen.

„Haideți să luăm lucrurile pe rând. România este pregătită de 11 ani pentru a deveni parte a spațiului Schengen. Acest lucru a fost demonstrat acum 11 ani, când experții au făcut verificări aprofundate și au ajuns la rezultatul că suntem pregătiți.

Totuși, iată, anii au trecut și am reluat cu insistență solicitările pentru a finaliza acest demers. După cum probabil știți, au existat, în spațiul european, câteva solicitări care s-au referit la noi, la România, atunci când vorbeam despre Schengen.

Una, și probabil cea mai importantă, a fost să fie terminat, ridicat, finalizat procesul MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, lucru care, cu siguranță vă amintiți, s-a întâmplat ieri, când Comisia Europeană a decis că s-a finalizat MCV și nu va exista altă verificare pe MCV, fiindcă România a atins toate obiectivele, a îndeplinit toate benchmark-urile, cum

se numesc în limbajul modern european.

A doua chestiune a fost ridicată de mai multe voci în Uniunea Europeană – oare după 11 ani, România mai este pregătită pentru a deveni parte a spațiului Schengen? Noi am fost foarte deschiși și am invitat pe toți să verifice acest lucru la noi, practic. A existat, deci, o misiune de evaluare, la care au participat experți din aproape toate statele membre ale Uniunii, plus, sigur, Comisia Europeană.

Au venit, au verificat și au scris un raport nu pozitiv, ci foarte pozitiv, în sensul că România îndeplinește absolut toate cerințele și lucrurile funcționează așa cum trebuie. S-a dorit pe anumite sectoare încă o aprofundare a acestei verificări, aprofundare care s-a făcut săptămâna trecută, la care au participat experți din Comisia Europeană, din Olanda și alții. Raportul este și de această dată foarte pozitiv, îndeplinim toate – toate – cerințele a fi parte a Schengen.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Între timp, sigur, au mai apărut politicieni care au probleme pe care putem să le înțelegem cu migrația, însă, chiar dacă înțelegem toate problemele, trebuie să clarificăm și noi niște lucruri. România n-a fost, nu este și nu va fi o țară care generează migrația sau permite migrația – vorbesc de migrația necontrolată, adică trecerea ilegală a frontierelor țării. Am auzit și eu că partea austriacă a venit cu niște date care, după părerea noastră, trebuie să fie foarte atent verificate.”, a declarat Iohannis.

Citește și: Ce este MCV și de ce e important. România este la un pas să scape de Mecanismul de Cooperare și Verificare, după 15 ani de la aderarea la UE

“Repet, prin România nu a existat, nu există și nu va exista un flux migratoriu necontrolat. Noi știm de unde vin migranții și pe unde trec și, în discuții între experți, aceste lucruri vor fi explicate și părții austriece. Cert este: nu prin România și nu din România vin acești migranți, care creează îngrijorări pe care le putem înțelege, îngrijorări în Austria. Ruta balcanică este problematică, noi știm acest lucru, și noi în România am luat toate măsurile. România nu este parte a rutei balcanice de migrație necontrolată. Noi știm pe unde se duc migranții, putem să explicăm părții austriece, putem să îi ajutăm. Deci România are potențial, are capacitatea de a veni în sprijinul austriecilor pentru a domoli acest flux.

Pentru a clarifica aceste lucruri, am convenit cu ministrul afacerilor interne, domnul Bode, să meargă în Viena, să aibă întâlniri tehnice, clare, cu omologul de acolo, cu alți politicieni și vom continua acest dialog. Până la urmă, nu este interesul nostru să apară divergențe între noi. Interesul nostru, al meu, este să rezolvăm problema. Și această problemă a migrației, sigur, trebuie rezolvată de noi toți împreună.

Repet, aceste îngrijorări putem să le înțelegem, însă datele care sunt certe nu confirmă deloc că România generează sau permite un astfel de flux.

Iar întrebarea dacă aderarea România la spațiul Schengen – nu, dimpotrivă. Aderarea României la spațiul Schengen l-ar face mai sigur, noi am dovedit acest lucru. România este parte din cam toate procedurile Schengen care există în spațiu, mai puțin libera circulație a persoanelor. Noi avem graniță externă – graniță externă a Uniunii – cu Ucraina, cu Moldova – și cu Bulgaria este tot graniță externă – și cu Serbia. Toate aceste granițe sunt gestionate corect și au fost verificate tocmai în săptămânile trecute.

Aceste chestiuni trebuie explicate încă o dată. Pot fi vizitate centrele noastre, locurile unde se verifică, pot fi toate verificate, suntem absolut deschiși, dar ceea ce nu ne dorim este să se vorbească despre noi fără noi. Avem toate datele, avem toate răspunsurile și avem dispoziția să ajutăm pe toți.”, a mai adăugat președintele Klaus Iohannis.

Comisia Europeană a cerut ridicarea MCV din România

Declarațiile președintelui Iohannis au venit la scurt timp după ce Comisia Europeană a anunțat ridicarea MCV din România.

Progresele obținute de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, astfel toate condițiile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marți de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

De ce refuză Austria aderarea României în Schengen

Ministrului de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că este împotriva primirii Bulgariei, Croației și României în Spațiul Schengen, din cauza numărului mare de migranți care ajung în centrul Europei fără a fi controlați la frontierele externe ale UE.  

Șeful guvernului de la Viena, Karl Nehammer, a venit și a nuanțat declarațiile lăudând Croația pentru felul în care gestionează granița externă a UE și precizând că decizia de primire în Schengen se ia individual pentru fiecare țară în parte, nu în bloc. Acesta a specificat că: „Nu simțim nicio presiune migraționistă din nordul Croației. Din moment ce Croația își protejează granițele într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă aici. Țările vor fi votate individual”