Deși Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare a președintelui Vladimir Putin, acesta nu este decât primul pas dintr-un proces foarte lung. Națiunile Unite consideră în mod clar că există suficiente dovezi pentru a-l acuza pe liderul rus de crime de război în Ucraina. Cu toate acestea, problemele practice și logistice în urmărirea unui astfel de caz sunt imense. Iată cum ar putea arăta procesul de aducere a lui Putin în fața justiției.
Poate fi arestat președintele Putin?
În prezent, liderul rus se bucură de o putere necontestată în țara sa natală, așa că nu există nicio perspectivă ca Kremlinul să-l predea CPI. Atâta timp cât rămâne în Rusia, nu există riscul ca acesta să fie arestat. Putin ar putea fi reținut dacă părăsește țara. Dar, dat fiind faptul că libertatea sa de mișcare este deja sever limitată de sancțiunile internaționale împotriva sa, este puțin probabil să apară într-o țară care ar dori să îl judece.
De când trupele rusești au invadat Ucraina în februarie 2022, el a vizitat doar opt țări. Șapte dintre acestea ar fi considerate de el ca făcând parte din "străinătatea apropiată" a Rusiei- adică au fost părți constitutive ale Uniunii Sovietice înainte de prăbușirea acesteia la sfârșitul anului 1991. Singura sa destinație recentă care nu se încadrează în această categorie este Iranul, pe care l-a vizitat în iulie anul trecut pentru a se întâlni cu liderul suprem al teocrației, Ali Khamenei. Deoarece Iranul a ajutat efortul de război al Rusiei prin furnizarea de drone și alte echipamente militare, este puțin probabil ca o vizită repetată la Teheran să îl pună pe Putin în pericol.
Se va confrunta Putin cu adevărat cu un proces?
Există cel puțin două mari obstacole în acest sens. În primul rând, Rusia nu recunoaște jurisdicția CPI. Curtea a fost înființată în 2002 printr-un tratat cunoscut sub numele de Statutul de la Roma.
Acest statut stabilește că este de datoria fiecărui stat să își exercite propria jurisdicție penală asupra celor responsabili de crime internaționale. CPI poate interveni doar în cazul în care un stat nu poate sau nu dorește să desfășoare ancheta și să îi urmărească penal pe făptași.În total, 123 de state au fost de acord să o respecte, dar există câteva excepții semnificative, printre care și Rusia. Unele țări, inclusiv Ucraina, au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Cine altcineva s-a mai confruntat cu acest tip de proces?
Ideea de a judeca oameni pentru crime împotriva umanității este anterioară existenței CPI. Ea a început în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu procesele de la Nürnberg, care au avut loc pentru a pedepsi membrii-cheie ai ierarhiei din Germania nazistă pentru Holocaust și alte atrocități. Printre aceștia s-a numărat și Rudolf Hess, adjunctul liderului nazist Adolf Hitler, care a fost condamnat la închisoare pe viață și a murit de propria mână în 1987.
Desigur, Putin nu a fost acuzat de fapt de crime împotriva umanității, chiar dacă vicepreședintele american Kamala Harris a susținut că ar trebui să fie acuzat.
Și dacă ar fi fost, acest lucru ar ridica o altă dilemă juridică, deoarece, după cum spune chiar ONU, "crimele împotriva umanității nu au fost încă codificate într-un tratat dedicat de drept internațional, spre deosebire de genocid și crime de război, deși există eforturi în acest sens".
Alte organisme pe măsură au încercat să îi condamne pe cei acuzați de crime de război. Printre acestea se numără Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, o organizație a ONU care a existat din 1993 până în 2017. În această perioadă, a condamnat și a condamnat 90 de persoane. Dar, fără îndoială, cel mai cunoscut dintre cei inculpați, fostul președinte iugoslav Slobodan Milosevic, a murit de un atac de cord în 2006, în timp ce se afla în detenție. În ceea ce privește CPI în sine, aceasta a pus sub acuzare până în prezent 40 de persoane în afară de Putin, toate din țări africane. Dintre acestea, 17 persoane au fost reținute la Haga, 10 au fost condamnate pentru infracțiuni și patru au fost achitate.
Ce înseamnă acest lucru pentru războiul din Ucraina?
Mandatul de arestare este văzut ca un semnal din partea comunității internaționale că ceea ce se întâmplă în Ucraina este împotriva dreptului internațional. Instanța spune că motivul pentru care face publice aceste mandate de arestare este că aceste crime continuă. În acest fel, încearcă să descurajeze comiterea de noi crime. Însă, principala reacție a Rusiei până acum a fost aceea de a respinge mandatele ca fiind lipsite de sens. De fapt, Kremlinul neagă faptul că forțele sale au comis atrocități în Ucraina, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin a calificat decizia CPI drept "scandaloasă și inacceptabilă".
În fața unei astfel de sfidări, pare puțin probabil ca acțiunile CPI să aibă vreun impact asupra războiului Rusiei din Ucraina- iar "operațiunea militară specială" a lui Putin va continua să macine fără milă.
Citește și: Putin vizitează orașul ocupat Mariupol!
Citește și: Slovacia va trimite flota de avioane de vanatoare MIG-29 în Ucraina!
Citește și: Haga emite un Mandat de Arest International pentru Vladimir Putin!
