Vin rosu: ce se intampla in corpul tau atunci cand bei vin rosu

Author: B.M.
Actualizat: 26 mar 2020, 15:34
Vin rosu: ce se intampla in corp atunci cand bei vin rosu

Beneficii aduse de vin rosu: ce se intampla atunci cand bei vin rosu.

Vinul rosu este una dintre cele mai consumate bauturi din lume, avand multiple beneficii pentru organism.

Fie ca este sec, dulce sau demidulce, numeroase studii lauda proprietatile vinului rosu. Unele tipuri contin insa si substante nocive, care anuleaza din proprietatile pozitive.

Iata ce beneficii are consumul de vin rosu, ce cantitate este bine sa consumi si cand devine vinul rosu toxic.

Citeste si: Faina toxica: ce tip de faina este toxica, nu trebuie cumparata

Citeste si: Pateu vegetal: este toxic sau nu? Pericolul din pateul vegetal: ce se intampla cand il mananci

Citeste si: Usturoi toxic: cum deosebesti usturoiul bun de cel toxic

Vin rosu: ce beneficii are vinul rosu

Vin rosu: ce se intampla in corp atunci cand bei vin rosu

Vinul rosu este o bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea strugurilor negri, cu o concentratie de alcool de cel mult 20%. Numeroase studii au demonstrat faptul ca vinul rosu are un continut multiplu de vitamine si minerale, precum vitamina B1, vitamina B2, potasiu, magneziu, fosfor, calciu sau fier.

Pe langa acesti compusi esentiali, vinul rosu contine si o serie de substante extrem de benefice pentru organism. Polifenolii spre exemplu au o actiune regenerativa asupra organismului.

Vinul rosu este extrem de bogat si in melatonina, un hormon ce are un rol important in calitatea somnului si regleaza ritmul cardiac. Vinul rosu contine si flavonoide, o serie de antioxidanti cu efect stimulator pentru sistemul imunitar. Vinul rosu contine si resveratrol, un antioxidant cu puternice proprietati anti-imbatranire.

Vin rosu: in urma mai multor teste s-a demonstrat ca un consum regulat de vin rosu, in cantitati mici, are reale proprietati de prevenire a cancerului.

Vinul rosu ajuta si la prevenirea aterosclerozei datorita antioxidantilor din compozitie. Acestia stimuleaza producerea de oxid nitric, agent care dilateaza vasele de sange si previne infundarea lor.

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Citește și: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei

De asemenea, s-a demonstrat ca persoanele care beau vin rosu au un risc mai redus de a dezvolta Alzheimer; resveratrolul din compozitie are efecte neuroprotective.

Consumul de vin rosu reduce si riscul aparitiei pietrelor la rinichi, dar si a bolilor renale cronice. Vinul rosu regleaza si nivelul zaharului din sange si poate preveni astfel aparitia diabetului. De asemenea, tot datorita resveratrolului, vinul rosu ajuta la prevenirea aparitiei obezitatii, deoarece stimuleaza metabolismul si arderea grasimilor.

Nu in ultimul rand, vinul rosu poate preveni aparitia racelii; un studiu a aratat ca cei care consuma vin rosu regulat au sanse cu 44% mai mici sa raceasca.

Citeste si: Reteta de mancare pe timp de criza. Zece idei extraordinare

Vin rosu: cine nu ar trebui sa consume vin rosu

Vin rosu: ce se intampla in corp atunci cand bei vin rosu

Pentru a beneficia de proprietatile de mai sus, se recomanda ca vinul rosu sa fie consumat cu moderatie. Cantitatea recomandata este de 250 ml pe zi la femei, si maximum 400 ml pe zi la barbati.

Sub nicio forma vinul rosu nu ar trebui consumat de persoanele hipertensive, deoarece se vor trezi cu tensiune arteriala crescuta si mai mult.

Vinul rosu ar trebui evitat sub orice forma si de persoanele care au afectiuni hepatice, precum hepatita sau ciroza.

Nu in ultimul rand, trebuie sa tineti cont ca vinul din comert contine sulfiti, substante care, ajunse in organism intr-o cantitate ridicata afecteaza ficatul, stomacul, intestinele si sistemul nervos. De asemenea, s-a demonstrat ca sulfitii inhiba absorbtia vitaminelor B1, B6, B12 si A de catre organism.

Cei care sunt foarte sensibili pot experimenta efecte secundare variate din cauza sulfitilor, precum alergii, greata, voma, migrene, ameteli sau chiar dureri abdominale.