România acuză Rusia de atacurile care au avut loc asupra porturilor din sudul Ucrainei. Prima școală subterană, din Ucraina, va fi construită în Harkov.
Ucraina a respins un atac aerian
Într-o escaladare a conflictului din Ucraina, Federația Rusă a intensificat atacurile cu drone kamikaze îndreptate spre teritoriul ucrainean. Conform rapoartelor, în luna septembrie s-a înregistrat un număr alarmant de 503 de lovituri, depășind cu mult recordul anterior de 413, raportat în luna mai.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a explicat că utilizarea drone-urilor kamikaze a devenit o opțiune preferată deoarece este mai comodă și mai ieftină decât folosirea rachetelor tradiționale. În plus, a subliniat că Rusia ar fi început să producă propriile drone, modelate după cele iraniene, ceea ce le-ar oferi o sursă suplimentară de astfel de proiectile.
O altă considerație importantă este legată de fabricarea rachetelor, care poate fi mai dificilă și costisitoare, mai ales în contextul în care sancțiunile tehnologice internaționale se pot intensifica. Prin urmare, dronele kamikaze devin o alternativă atractivă pentru Rusia, în special în atacurile asupra Ucrainei.
În ciuda provocărilor, Ucraina a reușit să se apere în fața acestei noi amenințări.
Forțele aeriene ucrainene au doborât 29 din cele 31 de drone și o rachetă de croazieră lansate de Rusia în atacurile recente.
Principalele zone vizate au fost Odesa și Nikolaiev de la Marea Neagră, precum și Dnipropetrovsk, situat în partea de est a Ucrainei.România acuză Rusia de crime de război
Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a criticat dur atacurile Federației Ruse asupra porturilor din sudul Ucrainei, caracterizându-le drept crime de război și atrăgând atenția asupra impactului devastator pe care aceste acțiuni îl au asupra economiei ucrainene, securității alimentare și navigației civile în regiunea Mării Negre.
În cadrul unei întruniri fără precedent a miniștrilor europeni de externe desfășurată la Kiev, Luminița Odobescu a subliniat gravitatea situației din Ucraina, punând în evidență consecințele negative pentru întreaga regiune. Ea a subliniat că unele dintre porturile ucrainene sunt situate în apropierea teritoriului României de pe celălalt mal al Dunării, fapt ce crește îngrijorarea și implicarea României în această problemă.
Ministrul român de externe a subliniat că Rusia efectuează atacuri aeriene constante asupra acestor porturi, afectând astfel infrastructura și capacitatea de transport maritim.
Citește și: Update Live Ziua 586 de război în Ucraina: O serie de bombardamente au avut loc în orașul Herson
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Mai mult, autoritățile de la București au semnalat o posibilă încălcare a spațiului aerian român de către dronele implicate în conflict, ceea ce accentuează îngrijorările legate de escaladarea situației.
Luminița Odobescu a subliniat importanța sprijinului european pentru Ucraina și a menționat că miniștrii europeni sunt la Kiev pentru a transmite Ucrainei un semnal puternic de solidaritate și sprijin. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a fost activ implicată în susținerea Ucrainei în această perioadă dificilă.
În ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, ministrul român de externe a menționat faptul că România a jucat un rol esențial în tranzitul cerealelor, contribuind la transportul a până la 25 de milioane de tone de produse prin teritoriul său. Mai mult, Luminița Odobescu a anunțat că țara sa intenționează să continue cooperarea strânsă cu guvernul Ucrainei, Comisia Europeană și alți parteneri pentru a crește capacitatea de tranzit la 3-4 milioane de tone până la sfârșitul anului. Aceasta este o măsură menită să ajute Ucraina să-și mențină stabilitatea economică și să-și satisfacă nevoile de alimente și resurse.
În final, ministrul român de externe a exprimat speranța că negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană vor începe până la sfârșitul lui 2023. Această declarație arată angajamentul României în susținerea aspirațiilor europene ale Ucrainei și în consolidarea relațiilor dintre cele două țări în fața provocărilor prezente în regiunea Mării Negre.
Prima școală subterană va fi realizată în Harkov
Primarul orașului Harkov din nord-estul Ucrainei, Ihor Terejov, a anunțat recent planurile de a construi prima școală subterană din țară, într-un efort de a proteja educația copiilor în contextul conflictului cu Rusia. Această inițiativă survine în contextul unei situații critice în care sute de unități de învățământ au fost distruse sau avariate, iar copiii și profesorii se confruntă cu amenințările cu rachete și bombardamente frecvente.
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, mai mult de 360 de unități de învățământ au fost distruse, iar peste 3.000 au fost avariate în întreaga țară. Această realitate tragică a afectat în mod semnificativ accesul la educație pentru tinerii ucraineni, punându-le în pericol securitatea și viitorul.
Primarul Ihor Terejov subliniază importanța acestei școli subterane, care va oferi un adăpost sigur pentru mii de copii în timpul amenințărilor cu rachete și a conflictului în curs. Cu o infrastructură modernă care va îndeplini cele mai exigente standarde de siguranță, această școală subterană reprezintă o speranță pentru părinți și copii care doresc să-și continue educația în ciuda pericolelor din zonă.
Este demn de menționat faptul că, în prezent, doar o treime dintre elevii ucraineni au posibilitatea să studieze în persoană, din cauza continuării atacurilor cu rachete și drone rusești, precum și a bombardamentelor. Mulți dintre acești copii au fost nevoiți să își continue educația în condiții precare, în stații de metrou subterane și în adăposturi improvizate, adesea fără încălzire adecvată sau resurse necesare.
Inițiativa de a construi o școală subterană reprezintă un răspuns esențial la această criză educațională și umanitară din Ucraina. Primarul Terejov a subliniat angajamentul autorităților locale de a nu reduce cheltuielile educaționale în ciuda dificultăților financiare generate de conflict. Educația rămâne o prioritate, iar construcția acestei școli subterane reflectă voința de a asigura un viitor mai sigur și mai bun pentru copiii din Harkov și din întreaga Ucraină.
De asemenea, situația dramatică a refugiaților ucraineni în Europa a atras atenția comunității internaționale. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a subliniat dificultățile în integrarea copiilor ucraineni care au fugit din cauza conflictului, cu aproximativ 1,3 milioane de copii ucraineni aflați acum în UE. Această criză impune o colaborare intensă între statele europene și Ucraina pentru a oferi sprijin și resurse adecvate acestor copii și familiilor lor.
