Această tradiție nu este un produs al imaginației americane, ci a fost preluată din Europa, fiind adusă în Statele Unite de către emigranții germani.
Ziua Cârţiţei, 2 februarie 2024
Prin această sărbătoare, oamenii își îndreaptă atenția către un mic animal, cârtița, care, conform legendei, are abilitatea de a prezice începutul primăverii. Prin urmare, în fiecare an, pe 2 februarie, se așteaptă cu nerăbdare să afle dacă cârtița va vedea sau nu umbra sa, indicând astfel sosirea primăverii.
Conform tradițiilor populare germanice, cârtița, o creatură adorabilă, se trezește din hibernare în mijlocul iernii și iese din adăpostul său pentru a căuta umbra. După această scurtă escapadă, rozătoarea se retrage în cuibarul său.
Conform legendei, dacă într-o zi însorită când își expune nasul și își vede umbra pe zăpadă, atunci se spune că vor mai trece exact șase săptămâni până la sosirea primăverii.
Această poveste fascinantă aduce o notă de farmec și anticipare în comunitățile care sărbătoresc Ziua Cârtiței, permițându-le oamenilor să privească cu optimism și curiozitate către schimbările de sezon ce vor urma.
Citește și: Pe ce dată are loc Întâmpinarea Domnului în 2024? Calendar ortodox
Astfel, odată ce emigranții germani s-au stabilit în statul Pennsylvania, au adoptat obiceiul de a folosi marmota pentru a prognoza sosirea primăverii. Punctul central al acestei tradiții a devenit orașul Punxsutawney din același stat, unde în fiecare an, pe data de 2 februarie, se adună zeci de mii de turiști cu scopul de a observa marmota.
Citește și: Ghid complet valori glicemie. Valorile normale ale glicemiei
Tradiția care ne anunță când începe primăvara
Acest mic orășel devine astfel epicentrul unei celebrări care marchează nu doar o tradiție adusă de emigranți, ci și o sărbătoare anuală deosebit de așteptată, reunind comunități și atrăgând atenția asupra naturii intrigante și distractive a acestui obicei.
De-a lungul a 175 de ani, data de 2 februarie a devenit marcată ca momentul în care o cârtiță, membră a speciei marmota monax (americană sau comună), preia un rol neobișnuit de meteorolog, oferind indicii despre durata rămăsă a iernii.
Astfel, această tradiție pitorească s-a conturat de-a lungul secolelor, oferind comunității nu doar un mod inedit de a anticipa condițiile meteorologice, ci și o istorie bogată și captivantă, ce a luat amploare din notele unui individ din trecut, rămânând în prezent o sărbătoare cu impact cultural și social semnificativ.
În conformitate cu tradiția de origine germană, cârtița, în cazul în care nu reușește să-și observe umbra în ziua specifică, semnalează sosirea unei primăveri timpurii, indicând totodată că iarna se va prelungi cu cel puțin șase săptămâni atunci când își va identifica umbra. Acest obicei aduce cu sine o perspectivă intrigantă asupra modului în care natura poate oferi indicii despre schimbările sezoniere și a fost transmis de-a lungul timpului ca o tradiție fascinantă, contribuind la povestea colorată a sărbătorii Ziua Cârtiței.
