Ziua imnului național a fost stabilită în 1998 prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi comemorată de autoritățile publice și alte instituții ale statului prin organizarea de programe și evenimente culturale și educaționale cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor națiunii române, precum și ceremonii militare, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne.
Tot în 1998, în cadrul evenimentelor centenarului Revoluției Române din 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație în scopuri numismatice, începând cu 29 iulie 1998, Ziua Imnului Național, simbolul unității revoluției române din
Citeste si: Ziua imnului. Ce nu știai despre imnul României
La rădăcina imnului național românesc se află poezia patriotică „Un răsunet” scrisă de Andrei Mureșanu și publicată pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848, in suplimentul „Foaia pentru minte, inima și literatura”, dedicat cântecelor compilate de Anton Pann, potrivit cu site-ul www.forter.ro.
Conținutul profund patriotic și național al poeziei a reînviat numeroase adunări de luptători pasoptisti pentru drepturile naționale, în special în Transilvania. A fost cântat în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în timpul Primului Război Mondial și în Marea Unire în 1918. A fost cântat și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
"Deșteaptă-te române!" a fost cântat oficial pentru prima dată pe 29 iulie 1848. În timpul unei ceremonii organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, acum Parcul Zăvoi, la inițiativa Prințului Știrbei Vodă.
"Deșteaptă-te române!" a fost interzis după instituirea regimului comunist timp de aproape jumătate de secol. Cu toate acestea, a fost cântat în timpul răscoalei de la Brașov, la 15 noiembrie 1987, și în timpul revoluției din decembrie 1989.
Imediat după revoluția din decembrie 1989, "Deșteaptă-te române!" a fost ales imnul național al României, înscris în Constituția din 1991, modificat și completat prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma sa actuală, Constituția în art. 12 afirmă că imnul național este "Deșteaptă-te române!", care împreună cu drapelul tricolor, stema și sigiliul de stat este considerat un simbol național.
Imnul național "Deșteaptă-te române!"
"Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani,
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, 1
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni2 mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.3
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, 4
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viață-n libertate ori moarte" strigă toți.
Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ."
