Ziua Imnului Național 2023. În luna iulie românii vor celebra Ziua Imnului Național, la data de 29 iulie 2023, iar acesta, alături de drapelul României, stema și sigiliul statului reprezintă simbolurile țării noastre.
Citește și: Ziua imnului național 2020. "Deșteaptă-te române!", cântat prima oară în 1848
Trei lucruri mai puțin cunoscute despre ”Deșteaptă-te române”
Ziua Imnului Național a fost proclamată prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998, însă imnul cunoscut de tot poporul a fost rostit pentru prima oară la data de 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, acolo unde au avut loc manifestații în cadrul Revoluției Pașoptiste. Versurile au fost rostite pe străzi, fiind inițiate de un grup de tineri, condus de către Anton Pann. Versurile au fost foarte repede reținute de oameni și cântate cu mândrie, având puterea de a îi aduna pe oameni împreună.
Imnul României este cunoscut de foarte multe persoane, însă există câteva detalii pe care nu toată lumea le cunoaște, iar unul dintre acestea este că ”Deșteaptă-te române” a fost și imnul Republicii Moldova între anii 1991-1994. ”Deșteaptă-te române” este al șaptelea imn de stat, primul fiind ”Marș triumfal”, imn pe care oamenii l-au cântat și cunoscut în timpul perioadei 1862-1884.
La baza imnului României stau 11 versuri scrise de Andrei Mureșanu, însă la ocaziile importante se interpretează doar câteva dintre acestea, cele cu un mesaj puternic, mai exact strofele 1, 2, 4
”Deșteaptă-te române” a fost interzis după instaurarea regimului comunist în România pentru aproximativ jumătate de secol, însă a fost rostit în perioade tensionate din România, mai exact în timpul răscoalei de la Brașov și în timpul revoluției din decembrie 1989.
Citește și: Ziua Eroilor 2023: Ce evenimente speciale pregătesc autoritățile?
Cele mai importante strofe din imnul național
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!
Citește și: 4 lucruri interesante despre Poliția Română. Pe o parte a steagului poate fi observată scena Bunei Vestiri
Sursa: presidency.ro