Ziua Mihai Eminescu 2024: Care a fost marea pasiune a poetului în tinerețe?

Tatăl său, Gheorghe Eminovici, provenea dintr-o familie de țărani români din regiunea nordică a Moldovei, în timp ce mama sa, Raluca Eminovici, era fiica unui stolnic din localitatea Joldești. Astfel, Mihai Eminescu s-a născut într-un cadru familial specific zonei, iar rădăcinile sale își aveau originea în tradițiile și istoria moldovenească.

Citește și: Ziua Mihai Eminescu 2024: Cinci lucruri mai puțin cunoscute despre marele poet

Ziua Mihai Eminescu 2024

Mihai Eminescu și-a petrecut anii copilăriei în localitățile Botoșani și Ipotești, în cadrul casei părintești, beneficiind de o deplină libertate în mișcare și interacțiunea cu oamenii și natura din jur. Aceste amintiri din perioada sa de copilărie sunt adesea evocate în poeziile sale, precum "Fiind băiet..." sau "O, rămâi".

În anul 2009, Mihai Eminescu a fost recunoscut oficial de către Academia Recordurilor Mondiale ca având cel mai lung poem de dragoste.

Acest titlu reprezintă o recunoaștere internațională a magnitudinii și profunzimii operei sale poetice, în special pentru capodopera "Luceafărul", care a cucerit lumea cu dimensiunea sa remarcabilă în domeniul poeziei de dragoste.

Concomitent, data de 15 ianuarie a fost desemnată ca Zi a Culturii Naționale, întrucât coincide cu ziua nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889).

Această decizie a fost oficializată prin Legea Nr.

238 din 7 decembrie. Ziua Culturii Naționale devine astfel o sărbătoare națională, celebrată anual în România la data de 15 ianuarie, având drept scop promovarea culturii, artei și efortului academic. Este o ocazie de a onora moștenirea culturală a țării și de a sublinia importanța contribuției semnificative aduse de Mihai Eminescu în patrimoniul cultural românesc.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Cinci lucruri mai puțin cunoscute despre marele poet

Mihai Eminescu a continuat să creeze poezii chiar și în ultimele momente ale vieții sale. La momentul autopsiei, admiratorii poetului au luat halatul în care acesta a trecut în neființă.

În mod deosebit, un detaliu remarcabil a ieșit la iveală în timpul acestei descoperiri: într-unul dintre buzunarele halatului, a fost găsit un mic carnețel. Pe paginile acestuia, Eminescu își imortalizase ultimele poezii, dintre care menționăm "Viața" și "Stele în cer".

Această descoperire a adăugat o notă de mister și emoție asupra legendarului poet, arătând că până în ultimele clipe, el și-a dedicat sufletul artei și literaturii.

Poetul român de renume, Mihai Eminescu, avea obiceiul în perioada copilăriei de a-și surprinde tatăl cu șerpi, creând situații amuzante și pline de aventură. În timpul acestor escapade, Eminescu se aventura în pădure pentru a captura șerpi, pe care ulterior îi aducea vii și îi plasa în apropierea casei sale.

Apoi, îl chema pe tatăl său să admire "ce pasăre misterioasă" prinsese, iar poetul stătea deoparte, savurând amuzamentul în timp ce bărbatul intra în contact cu acești reptili într-un mod neașteptat

În momentul în care Mihai Eminescu compunea poezia "Pe lângă plopii fără soț", era profund îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și, totodată, verișoara lui Caragiale. Cleopatra, având legături de prietenie cu Titu Maiorescu, participa frecvent la seratele literare organizate la adresa Mercur nr.1. Acolo, într-un cadru literar și artistic, Eminescu a avut ocazia să o întâlnească pe Cleopatra și să se îndrăgostească de ea.

Locuința Cleopatrei era situată pe strada Cometa nr. 16, o stradă împrejmuită de plopi. Eminescu, captivat de această atmosferă, a efectuat un gest simbolic de a număra acești plopi, observând cu atenție că aceștia formează un aliniament fără un partener. În mod subtil, această observație a devenit sursa de inspirație pentru poezia "Pe lângă plopii fără soț", adăugând o notă personală și emoțională profundă în creația sa literară.

Una dintre marile pasiuni sportive ale tinereții lui Mihai Eminescu a fost fotbalul. Apropiații poetului relatează că acesta era entuziasmat de jocul cu mingea și că manifesta adevărate calități în acest sport. Se spune că interesul său pentru fotbal a fost dezvoltat sub îndrumarea profesorului Aron Pumnul, în perioada adolescenței sale, când era elev la Cernăuți.

Cu toate acestea, există certitudinea că sportul în care Eminescu excela cu adevărat era înotul. Abilitățile sale în înot au fost remarcate și apreciate de cei din jur, făcându-l să se remarce în această disciplină sportivă. Acest aspect al personalității sale dezvăluie o latură fizică și activă a marelui poet, adăugând diversitate și profunzime în înțelegerea bogatei sale vieți.

Citește și: Zilele Orașului Timișoara 2023: Calendarul complet al evenimentelor