Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, iar de-a lungul vieții sale, acesta s-a remarcat prin intermediul poemelor sale, cele mai impresionante poezii ale carierei sale fiind „Luceafărul”, dar și „O, rămâi”. Talentul acestuia a fost apreciat ani la rând după decesul poetului, motiv pentru care s-a decis ca Ziua Culturii Naționale să fie celebrată în ziua în care se comemorează nașterea lui Mihai Eminescu, mai exact la data de 15 ianuarie.
Povestea de dragoste din spatele poeziei „Pe lângă plopii fără soț”
Inspirația lui Mihai Eminescu a fost întotdeauna surprinzătoare, acesta folosindu-se de elemente din jurul său pe care unele persoane nici nu le-ar băga în seamă, așa cum a fost cazul și plopilor din celebra poezie „Pe lângă plopii fără soț”.
Luând parte la una dintre seratele literare, Mihai Eminescu a văzut-o pe Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui Ion Luca Caragiale, moment în care s-a îndrăgostit de aceasta.
Mihai Eminescu excela la înot și fotbal
Deși prima iubire a lui Mihai Eminescu a fost scrisul, acesta se pricepea de minune să joace fotbal, persoanele care l-au cunoscut pe acesta spunând că avea un talent înnăscut.
Citește și: Mihai Eminescu, Rugaciune. Papa Ioan Paul al II-lea a rostit rugaciunea catre Maica Domnului
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Mihai Eminescu era pasionat de înot și îl practica de fiecare dată când avea ocazia, surprinzând persoanele ce aveau ocazia de a îl observa. Se crede că marele poet era capabil de mișcări acrobatice și trucuri în apă. Acesta a învățat tainele înotului scăldându-se în bălțile cu stuf de la Ipoteşti, iar pasiunea sa nu s-a oprit nici când a plecat în Cernăuți.
Poetul a vrut să se călugărească
În perioada în care sănătatea mentală a lui Mihai Eminescu a început să se deterioreze, acesta și-a dorit să se călugărească, iar pentru a îl ajuta în acest proces, poetul i-a cerut ajutorul lui Maiorescu să intre la o mănăstire din București, dar și să fie acceptat ca și călugăr. Această schimbare a lui Mihai Eminescu s-a întâmplat la data de 23 iunie 1883, atunci când starea lui de spirit nu era una foarte bună, iar speriat de gândul că Maiorescu l-ar putea interna la sanatoriu, Mihai Eminescu a ales să se călugărească, potrivit stirilekanald.ro.
Deși marele poet simțea nevoia unui ajutor, personalitatea sa exagerată își dorea să rămână în București pentru a se redescoperi și a scăpa de aceste stări ce păreau să nu îi mai dea pace lui Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu a decedat internat la sanatoriu
Deși capodoperele sale l-au făcut cunoscut în întreaga țară, dar și în străinătate, Mihai Eminescu nu a avut parte de o moarte ușoară. Acesta s-a stins din viață la data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineața, în Sanatoriul de Boli Mintale al Doctorului Șuțu, încuiat în camera sa, într-un halat murdar.
Mihai Eminescu a simțit că moartea sa este aproape, motiv pentru care a cerut un pahar cu lapte și puțin sprijin moral din partea medicului de gardă. Atunci când acesta i-a oferit paharul cu lapte, poetul i-ar fi șoptit că este năruit, după care s-ar fi așezat în pat și ar fi trecut la cele veșnice.
Atunci când trupul neînsuflețit al lui Mihai Eminescu a fost dus la autopsie, halatul acestuia a fost furat de către admiratorii săi, iar în buzunarele acestuia s-a găsit un carnețel în care acesta a scris câteva versuri înainte de a trece la cele sfinte, numărându-se și una dintre ultimele sale poezii, „Viața și Stele în cer”.