De ce se face parastasul
Pe lângă faptul că ne pricinuieşte nouă uşurare, are ca rezultat şi uşurarea sufletelor celor adormiţi din tot neamul nostru. Cei adormiţi se bucură atunci când un urmaş de-al lor se află lângă Dumnezeu.
Parastasul nu e altceva decât o prescurtare a slujbei înmormântării. Partea de bază o alcătuiesc rugăciunile de dezlegare şi iertare, rostite de preot la sfârşitul slujbei, urmate, ca şi la înmormântare, de „ Veşnica pomenire”.
Soroacele sau termenele pentru pomenirea celor răposaţi sunt ziua a treia, a noua şi a patruzecea după moarte; la trei, şase şi nouă luni şi la un an după moarte; apoi, în fiecare an, până la şapte ani după moarte. Desigur, slujbe de pomenire pot fi săvârșite nu doar la aceste soroace, ci ori de câte ori se dorește acest lucru, respectându-se rânduielile și perioadele liturgice bisericești.
Ca regulă generală, parastasul de 40 de zile se face mai înainte de data respectivă. Pentru ca sufletul să meargă în fața lui Dumnezeu, la judecata particulară, cu jerta de rugăciuni și milostenie adusă de cei care îi fac pomenirea.
Ce se duce la biserică la parastasul de 40 de zile
Potrivit site-ului www.ortodoxism.ro, trebuie să ducem, la slujba de la biserică, vin, colivă, lumânări.
Se duce și un colac din care preotul va scoate părticica pe care o va așeza pe icoană. Și din care va împărți bucățele rudelor decedatului. Hainele ce vor fi date de pomană vor fi binecuvântate de către preot printr-o rugăciune din Molitfelnic.Ce se dă de pomană la acest parastas
Potrivit tradiției, pe lângă haine și încălțăminte, se dau de pomană și obiecte de uz casnic.
Și, desigur, bucate (neapărat de post, dacă parastasul se face în timpul postului. Chiar dacă răposatului îi plăcea numai mâncarea ”de dulce”, aceasta ”nu este primită” în zilele de post. Obiceiul de a împărți un anumit număr de farfurii, pahare, linguri – 6, 12 sau 24 – nu are legătură cu preceptele ortodoxe. Este doar o datină pe care poți să o respecți sau nu, după cum îți permit timpul și bugetul.În tradiţia ortodoxă, în ziua ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescura şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.
Totdeauna, slujbele de pomenire, individuale sau colective, reprezintă momentele de intensă comuniune cu rudele plecate la viaţa veşnică.Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Citeste si: "La inmormantarea Denisei vor fi doua semne" Un numerolog a facut marturisiri halucinante
Dupa cum spun dogmele bisericesti, parastasul se face la anumite intervale de timp dupa cum urmeaza:
- A 3-a zi dupa moarte, moment ce coincide de regula cu ziua de inmormantare. Acest parastat se realizeaza in numele Sfintei Treimi.
- In a 9-a zi. Semnificatia acesti zile tine de cele 9 cete de ingeri, de ceasul al noulea, de dinainte de moartea lui Hristos pe cruce.
- In ziua 40 de dupa moarte. Acest moment aminteste de inaltarea la ceruri.
- Urmeaza alte parastase la 3, 6 si 9 luni, de asemenea in cinstea Sfintei Treimi.
- Parastas de un an, ca ziua mortii inlocuieste oarecum cu celebrarea zilei de nastere, pe cand defunctul era in viata pamanteasca.
- Sunt multi care pomenesc anual si pana la 7 ani urmeaza acest rit. Acest moment aminteste si de ziua 7 a creatiei.
Restrictii
La fiecare parastas, asa cum este amintit mai sus, se organizeaza o masa sau cel putin se ofera celor care participa la slujba de pomenire un pachet cu alimente. Exista o intreaga poveste aici; sunt voci care spun ca mancarea oferita trebuie sa fie calda, aburinda. Acest lucru aminteste de hrana sufletului in sens spiritual spus, iar aburii ar aminti se pare de inaltarea sufletului spre ceruri.
Iata doua exemple de meniuri de mancare pentru parastas:
Meniu de parastas (post)
Gustare
Salata de vinete pe pat de rosie
Fasole batuta
Bruschette cu rosii
Ardei copt
Masline
Zacusca
Fel principal (la alegere)
Sarmale
sau
Tocanita de ciuperci
sau
Ardei umplut
Meniu de parastas (de dulce)
Gustare
Salam german
Rulou de sunca
Bacon
Rosii cu vinete
Cascaval
Castraveti
Telemea
Masline
Fel principal
Ceafa de porc, piept de pui
Cartofi la cuptor, salata de varza
Zile în care nu se săvârșesc parastase: În toate duminicile de peste an; la Praznicele Împărătești; în zilele de rând (luni- vineri) ale Postului Mare; în zilele aliturgice; în perioada de la Duminica Floriilor până la Duminica Sfântului Apostol Toma (24 aprilie – 8 mai, în anul 2016); în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie)” (citat din „Calendar Creștin Ortodox – 2016”, Editura Doxologia, Mitropolia Moldovei și Bucovinei).
