Un studiu apărut recent în Earth and Planetary Science Letters arată că între 8 şi 24 de kilometri cubi de magmă încă clocotesc sub Vulcanul Ciomatu – Puturosu, ceea ce nu sugerează neapărat o erupţie iminentă, dar indică un risc ce trebuie evaluat, şi anume unul care, în funcţie de rezultate, poate duce la o schimbare de statut sau, cel puţin, la o apreciere mai bună a gradului de activitate a unor vulcani ce n-au mai erupt de mii de ani.
„ Verificăm mai ales vulcanii activi – din motive evidente, ei dovedind un risc real", spune coautorul studiului. „ Totuşi nu trebuie să trecem cu vederea vulcanii tineri formaţi relativ recent, întrucât aceştia prezintă un risc pe care e necesar să-l evaluăm”, a spus el, potrivit Smithsonian.
Coautorul studiului, Mickael Laumonier de la Universitatea Clermont Auvergne, şi echipa sa din Elveţia, Ungaria şi România s-au bazat pe analize geofizice şi geochimice, precum şi pe simulări numerice ale evoluţiei termale a vulcanului Ciomatu în estimarea cantităţii de magmă depozitate sub
Rezultatele acestora sugerează că Ciomatu ar adăposti un volum maxim de magmă ce depăşeşte spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza.
Janine Krippner, vulcanolog la Programul Global Volcanism al Smithsonian, care nu a participat la studiu, a subliniat că oamenii de ştiinţă nu spun că vulcanul e pe cale să erupă, ci doar că „Avem o mulţime de date care indică că s-ar putea produce aşa ceva.”
Noul studiu continuă cercetări anterioare care oferă indicii despre prezenţa unui rezervor ascuns de magnă situat sub Ciomatu.
În februarie 2018, un articol apărut în Journal of Volcanology and Geothermal Research a folosit termenul de „ vulcani cu depozite de magmă potenţial activă” pentru a demonstra „potenţialul de retrezire” al unor sisteme inactive de multă vreme. De asemenea, un studiu din 2010 publicat în Radiocarbon a subliniat necesitatea unor studii mai detaliate cu privire la acest vulcan aparent stins pentru a evalua dacă acesta poate redeveni cândva activ.
Echipa lui Laumonier a descoperit că rocile din crusta superioară a vulcanului sunt lichide în proporţie de 15 la sută, în medie. În unele zone însă, partea lichidă ajunge şi la 45 la sută – un punct critic al producerii erupţiilor, cred cercetătorii, spune Michale Ackerson de la Muzeul Naţional al Istoriei Naturale al Smithsonian.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Sub acest prag, explică expertul, sistemele vulcanice sunt „blocate de cristale” şi nu au capacitatea să erupă. Expertul spune că imaginea standard a camerei magmatice este a unei gigantice şi ameninţătoare mase de magmă încinse din crustă „ce stă să erupă şi să ne ucidă pe toţi”.
citeste continuarea pe adevarul.ro
Citeste si: Sfantul Ilie: ce trebuie sa faca fetele nemaritate in noaptea de 20 iulie. Obiceiuri si traditii
Citeste si: Rivala Aneimaria Prodan nu mai crede in Dan Alexa: "nu cred că mai poate avea o carieră de antrenor"
Citeste si: EL este iubitul Simonei Halep: milionarul o insoteste si la antrenamente
